ZF Agropower. Tendinţe în legumicultură în 2026: soiurile autohtone sunt cele mai căutate pentru gustul de odinioară, cererea pentru seminţele de castraveţi s-a dublat, ardeiul a fost vedetă încă din 2025 şi se menţine, iar fermierii se certifică Global G.A.P. pentru a exporta

♦ România cultivă anual circa 200.000 de hectare cu legume, iar anul 2026 va fi unul al maturizării sectorului, consideră fermierii, care spun că se vede un nivel mai mare al adaptării şi al profesionalizării în legumicultură, fiind tot mai atenţi la cerinţele pieţei pentru a rămâne competitivi.

După un an ca 2025 marcat de preţuri mici şi blocaje comerciale, începutul acestui an vine cu costuri ridicate de producţie din cauza zăpezii, iar astfel producătorii planifică mai atent, accentul se mută pe calitate, adică să facă legume cu gustul de odinioară, căutat de români, consultanţă de specialitate şi nu mai fac lucrurile după ureche şi investesc în deschiderea către pieţe externe.

„În principiu, ce remarcăm anul acesta este că se cer destul de mult răsaduri din soiuri vechi româneşti sau soiuri autohtone. Apoi, la acelaşi nivel de intensitate, se cer plante productive şi aici sunt hibrizii. După aceea, în funcţie de perioada de rodire, unii caută ciclul prelungit, alţii să fie plante extratimpurii, să iasă cu ele cât mai repede din seră şi să fie rezistente“, a spus Luţă Daniel Dumitraşcu, administrator al companiei Serele Jianca Işalniţa din Dolj, care deţine brandul legum.ro. El a fost prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Compania se îndreptă cu seminţele şi răsadurile către micii producători, în principal din mediul rural, dar şi către bunicii sau părinţii de la ţară care cultivă legumele în grădină sau într-un solar, mai nou. Dar are şi un public nou şi anume oameni mai tineri, din mediul urban sau periurban, care sunt foarte interesaţi de gustul legumelor de altădată şi s-au mutat la sate, acolo unde cultivă în regim propriu sau au o mică afacere.

Luţă Daniel Dumitraşcu, administrator, Serele Jianca Işalniţa (legum.ro): Noi, ca fermă axată pe producţia de castraveţi, am avut o producţie bună în 2025, datorită investiţiilor în tehnologizare. Suntem bucuroşi că suntem şi anul acesta în picioare. Frigul din această perioadă afectează costurile de producţie a răsadurilor. Noi vindem şi răsaduri către micii legumicultori şi ne străduim să fim pregătiţi pentru producţie, să avem toate solarele acoperite în aşa fel încât temperatura să fie optimă, să nu fie un impact foarte mare pentru plantă, odată ce este pusă în sol.

„Noi observăm o creştere a interesului pentru certificarea Global G.A.P. Noi suntem certificaţi încă din 2018. Am fost recent la o întâlnire cu aproximativ 300 de fermieri, majoritatea certificaţi. Au fost prezenţi şi reprezentanţi ai marilor lanţuri de magazine, iar asta este dovada maturizării pieţei“, a spus Marius Petrache, director general al Marcoser, companie care distribuie seminţe, dar are şi o fermă de legume în Matca, judeţul Galaţi.

„Vedem asta chiar şi în modul în care aleg fermierii să cumpere seminţele. În ultima perioadă, avem, de exemplu, o tomată roz, care, prin forma ei, prin aspectul ei şi, nu în ultimul rând, prin gustul ei, ne duce aşa un pic cu gândul la grădina bunicii, iar ea este tot mai cerută.“

Această certificare internaţională - Global G.A.P. - costă circa 3.000 de euro, dar ea ajută la export, pieţele vestice bazându-se pe calitatea mărfii datorită ei. De exemplu, legumele pot fi recoltate abia după ce culegătorii s-au spălat pe mâini cu un săpun special, fără miros, astfel încât marfa să nu fie contaminată în niciun fel prin atingere.

Marius Petrache, director general, Marcoser: În anul 2025, a fost o problemă la nivel mai mare, european, cu preţurile obţinute pentru recolte. La final de an, au fost destul de scăzute, cererea din partea consumatorilor una destul de mică, deci am avut un handicap, care a continuat şi în sezonul de iarnă, pentru că am avut zăpadă de Crăciun, cu ger din decembrie până în prezent, şi începem cu o mică întârziere. Legumicultura are o particularitate: pentru noi, primăvara începe, de fapt, iarna, pentru că noi nu ne ducem direct în câmp să plantăm sau să semănăm, ci trebuie să producem întâi răsadurile.

Marius Petrache a mai observat o cerere crescută, încă din 2025, pentru pepenii cu puţine seminţe, ceea ce, în urmă cu câţiva ani, era o chestie exotică, care putea proveni doar din import. Şi, în ultima vreme, concentraţia de zahăr din varză este extrem de importantă, mai ales pentru procesatorii, iar legumiculturorii au început să cultive hibrizi care să aibă un brix cât mai ridicat, pentru că ajută foarte mult procesul de fermentaţie.

„Am observat că, anul acesta, de exemplu, fermierii sunt foarte atenţi atunci când îşi cumpără seminţele. Mai mult ca niciodată, ne cer detalii suplimentare despre toleranţe, despre rezistenţe la factorii de stres abiotici, ceea ce, în trecut, nu prea se întâmpla. Era suficient să facem o recomandare. Toată lumea îşi doreşte o tomată extratimpurie, care să aibă culoare frumoasă, care să aibă gust bun şi să reziste bine la raft. Doar că sunt foarte diferite condiţiile în care se cultivă. De la sudul ţării până la nordul ţării, de la câmpie până la zona de deal, diferenţele sunt foarte mari şi este nevoie de specialişti care să înţeleagă exact nevoia fermierului şi care să-l sfătuiască în direcţia aceasta“, a explicat Marius Petrache.

El a adăugat că fermierii încep să înţeleagă tot mai bine necesitatea unei abordări profesioniste a afacerii lor, alegând cu grijă imputurile pentru a avea rezultate pozitive, adică profit.

„Pe noi ne caută oamenii tot timpul, suntem destul de bine cunoscuţi în piaţă, dar mulţi dintre legumicultori amână începerea sezonului, probabil influenţaţi şi de vreme, pentru că să începi pe -14°C implică nişte costuri foarte mari. În al doilea rând, programul tomata este mai flexibil: tomata poate fi recoltată în orice perioadă pentru a primi sprijinul şi atunci nu mai grăbesc atât de tare. Nu au un termen limită până în care trebuie să-şi valorifice marfa şi, prin urmare, preferă să ţină cheltuielile cât mai jos“, a spus Mihai Vlad Mara, administrator al companiei Bipiem, care deţine Depozitul de seminţe şi activează în judeţul Bihor.

Din cererea de până acum pentru seminţe, el consideră că suprafeţele cultivate cu varză vor scădea probabil la jumătate faţă de anul precedent, iar cartoful şi pepenele verde vor suferi şi ele diminuări de suprafeţe. Ardeiul capia va avea o creştere foarte mare ca suprafaţă, datorită cererii crescute încă din 2025 şi şi castravetele, de asemenea, va fi plantat în cantităţi foarte mari. „Din ce văd la vânzările de sămânţă la castravete, este că cererea s-a dublat faţă de anul trecut.“

Mihai Vlad Mara, administrator, Bipiem (Depozitul de seminţe): Anul 2025 a mers foarte bine până în iulie, după aceea a apărut un fel de blocaj. Am stocat marfă şi o vindem acum. Au fost probleme în mod special la cartof, varză, ceapă, chiar şi la pepene verde, la final de sezon. Eu zic că s-a exagerat cu suprafeţele cultivate şi, din cauza aceea, a apărut o supraproducţie. La export, nu putem să punem problema să dăm, atât timp cât noi nu avem certificările necesare. Cei din Germania nici nu vor să audă de o marfă care nu e certificată Global G.A.P.

Mihai Chesnoiu, fondatorul companiei Sere Chesnoiu din Olt, a spus că situaţia culturilor din câmp este imprevizibilă, cu scăderi continue de suprafeţe din cauza pierderilor financiare şi a accesului tot mai dificil la piaţă. Presiunile financiare sunt mari, costurile au crescut din cauza taxelor şi a scumpirii energiei, iar deducerile pentru motorină sunt insuficiente şi lipsa forţei de muncă rămâne principala provocare şi în 2026.

„Primăvara începe iarna, iar noi avem răsadurile răsărite, în creştere, în vegetaţie. Pregătim noile culturi, cu costuri destul de mari din cauza acestor diferenţe termice, necesare pentru a le asigura plantelor un climat potrivit pentru dezvoltare şi creştere. Legumicultura este un sector destul de riscant, care, practic, nu aduce nimic sigur din punct de vedere al previziunilor comerciale sau al reuşitelor de cultură. Ar fi cu atât mai rău pentru noi ca, după aceste costuri crescute în producţie, să nu reuşim să comercializăm la o limită normală de profit“, consideră Mihai Chesnoiu.

Cea mai mare provocare o reprezintă culturile de roşii şi castraveţi, cele mai consumate legume din spaţii protejate. În cazul castraveţilor, dependenţa totală de export poate duce la nerecoltarea culturilor dacă un contract internaţional eşuează. La roşii, piaţa este influenţată de importuri, inclusiv din afara UE, adică din Turcia, care afectează preţul şi accesul pe piaţa retail, potrivit lui Mihai Chesnoiu.

Mihai Chesnoiu, fondator, Sere Chesnoiu: 2025 a fost un an al provocărilor. Am avut o vară destul de bună, o toamnă dezastruoasă, în care cererea de legume a scăzut continuu, o toamnă care ne-a afectat financiar din punctul de vedere al investiţiilor şi al reuşitei înfiinţării noilor culturi. La începutul lui 2026 avem o iarnă adevărată şi am avut culturi neprotejate suficient termic, care au suferit. Avem pierderi destul de mari.