ZF Agropower. Tiberiu Mănoiu, producător al legumelor sub brandul Soi de Ceptura, îşi extinde suprafaţa de producţie. „Am început cu două hectare de solarii şi acum adăugăm încă două hectare de spaţiu deschis, în câmp, care este în curs de dezvoltare“

Compania Agriman Natura Vit, care produce legume sub brandul Soi de Ceptura, îşi dublează suprafaţa de producţie, crescând de la două la patru hectare. Tiberiu Mănoiu, unul dintre acţionarii săi, speră ca relaţiile dintre micii producători români şi marii retaileri străini să se îmbunătăţească, astfel încât roşiile, ardeiul, salata, ceapa şi gulile produse de companie să ajungă pe rafturile acestora.

„Am menţinut aceeaşi suprafaţă de la început şi acum ne-am extins puţin într-o suprafaţă de câmp. Aveam două hectare de solarii şi acum adăugăm încă două hectare de spaţiu deschis, în câmp, care este în curs de dezvoltare“, a spus Tiberiu Mănoiu, asociat în compania Agriman Natura Vit, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. 

Produsele Soi de Ceptura sunt ecologice şi sunt cultivate în satul Ceptura din judeţul Prahova. În portofoliu se află roşii, castraveţi, ardei, ceapă, zucchini, vinete, salată şi gulii, iarna, producând, în principal, salată, ceapă şi gulii. Acestea se vând din magazinul online, dar şi prin Cooperativa ROUA, cât şi în retailul modern. „Fiind o fermă medie spre mare, ne adresăm în mare parte super­marketurilor, am renunţat la aproape toate proiectele „Farm to Fork“, deoarece nu erau fezabile economic. Nu înseamnă că nu sunt utile, dar probabil se adresează unor ferme mai mici. Însă, cât timp am făcut aceste lucruri şi am fost în legătură doar cu nişte oameni cu potenţial financiar şi dintr-o clasă înaltă, vedeam că consu­mul este ocazional“, a spus Mănoiu. 

De asemenea, el afirmă că de multe ori aveau tendinţa să creadă că un kilogram de roşii ecologice este prea scump, în timp cu acelaşi buget cumpărau produse ultraprocesate, nesănătoare. „Mulţi oameni nu înţeleg diferenţa dintre un produs ecologic şi unul convenţional. Au impresia că pur şi simplu dai nişte bani pe o etichetă care o aplici pe produs. Agricultura ecologică înseamnă că ai un contract de certificare şi de inspecţie cu un organism de certificare, faci foarte multe analize de sol şi de produs, care trebuie să iasă cu zero pentru 100 de componente chimice.“

În această privinţă, el crede că retailerii i-ar putea ajuta pe producătorii români. „Sper să existe în continuare un dialog între marii retaileri şi producători pentru a armoniza atât nevoile lor, cât şi ale noastre. Trebuie să ne înţelegem fiecare specificul activităţii şi să găsim o punte comună. Din partea lor avem nevoie de predictibilitate şi, totodată, acces la statistici şi consumuri. Să ştim şi noi în ce direcţie putem să o luăm cu gama de produse“, a spus Tiberiu Mănoiu. 

În ciuda statisticilor care arată că în Europa suprafaţa ecologică este în creştere, Mănoiu afirmă că tot statisticile evidenţiază că la nivel de vânzări în retail, începând cu anul 2021, dinamica vânzărilor s-a oprit la nivelul de până atunci, iar din anul 2022 chiar a scăzut. „Noi credem că este în scădere fiind în proporţie directă cu puterea de cumpărare, care este deficitară momentan în Europa, cel puţin.“

În acest context, el crede că şi marile magazine de comerţ modern, cu capital străin, ar putea sprijini producătorii locali şi, de exemplu, să accepte produse ecologice vrac, astfel încât să optimizeze cheltuielile. „Din start am tăiat un cost de 20-30% al ambalării individuale, plus cam fi mai prietenoşi cu mediu şi am folosi mai puţin carton sau plastic.“

El vrea să investească în automatizări şi robotizări, cât se poate în agricultura ecologică, dar consideră că în continuare costurile ar trebui scăzute din ambele părţi, pentru a fi competitivi şi producătorii, odată cu ajungerea la maturitate a pieţei. De asemenea, a investit şi în câteva linii de procesare pentru a creşte valabilitatea produselor şi valoarea adăugată, însă este relativ complicat, deoarece ingredientele trebuie să fie ecologice.

„Nu poţi astăzi să procesezi ecologic, mâine să cumperi roşii convenţionale de la altcineva şi aşa mai departe. Deci nu avem un flux constant, cel puţin pe partea de procesare. Acesta ne-ar permite să vindem mai mult pe lanţul scurt, iar produsele procesate ne-ar ajuta să limităm pierderile în momentele în care nu putem să punem toată marfa proaspătă pe piaţă. Suntem optimişti că vom găsi soluţii, dar un optimism rezervat şi cu rezultate pe termen lung, nu imediat“, a menţionat Mănoiu.

El a ales agricultura ecologică, fiind în primul rând pasionat de acest domeniu şi trăind un stil de viaţă sănătos. Din punctul său de vedere, agricultură ecologică pe termen lung are beneficii asupra microclimatului, asupra tot lanţului trofic şi totodată crede că a fost o oportunitate de business.  

Acesta speră că se va impune un trend ascendent al consumului de produse ecologice, mai ales că şi producţia în agricultura convenţională devine din ce în ce mai exigentă şi se tot restricţionează folosirea anumitor substanţe.  

„Sănătatea noastră şi stilul de viaţă nu le putem traduce printr-o decizie luată de la o zi la alta, mai ales când vine vorba de copiii noştri. Sunt convins că uneori un lucru bun şi sănătos pare scump, dar am o convingerea că vom găsi în bugetul nostru lucruri pe care aruncăm bani şi care, de fapt, chiar ne strică sănătatea. Investiţia în corpul nostru şi în sănătatea noastră fizică şi mentală este cea mai bună pe termen lung“, a conchis Tiberiu Mănoiu. 

În România, circa 650.000 de hectare, adică 5% din suprafaţa agricolă, sunt dedicate culturilor ecologice. Ţara cu cea mai mare suprafaţă de agricultură ecologică din Europa este Estonia (23%), urmată de Suedia (20%) şi Portugalia (19%), potrivit Eurostat.