Agricultura regenerativă este o practică tot mai adoptată de fermierii locali, iar în contextul schimbărilor climatice care pune tot mai multă presiune pe resursele de apă, aceasta poate fi o soluţie pentru a reuşi să păstrăm producţiile de cereale, dar şi de floarea- soarelui la acelaşi nivel, dar cu costuri mai reduse şi profituri mai mari – aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămâna a ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
„Am schimbat cu totul abordarea în ceea ce priveşte agricultura. În ultimii 5 ani de zile s-a regândit cu totul sistemul de lucrări, culturile care se implementau la nivel de fermă, procentele acestor culturi, dar cred că schimbarea majoră a fost în ceea ce priveşte abordarea solului şi prelucrare a lui. Astăzi sunt unul dintre fermierii care fac o agricultură conservativă“, spune Marcello Daniliuc, fondator al Marcellino Impex, care lucrează în jur de 850 de hectare de teren în judeţul Călăraşi. Practic, prelucrarea solului se face în benzi, adică doar acolo unde se face însămânţarea, iar îngrăşămintele se aplică localizat.
De ce a ales să facă asta? Pentru că în zonă nu sunt sisteme de irigaţii, în ultimii ani pricipitaţiile au fost din ce în ce mai puţine, iar temperaturile tot mai mari chiar şi pe perioada iernii. Iar aceste lucruri s-au transformat în provocări pentru fermieri, pentru că schimbările climatice au adus chiar şi mai mulţi dăunători.
„Am reuşit (prin adoptarea practicilor regenerative – n. red.) să reducem foarte mult costurile şi cu motorina, şi cu îngrăşămintele, pentru că în urmă cu câţiva ani împrăştiam îngrăşămintele uniform pe toată parcela. Astăzi, dacă le aplicăm doar localizat, acolo unde planta are nevoie de nutriţie, am reuşit să scădem substanţial această cantitate de îngrăşăminte pentru plante“, a punctat el.
De altfel, printre avantajele implementării acestor practici se numără şi reducerea eroziunii solului. În plus, producţiile au fost la fel sau chiar mai bune odată cu implementarea noilor tehnologii.
„La noi, trei sferturi din timp, solul este acoperit de resturi vegetale, este protejat, nu mai apare acest fenomen de eroziune, particulele de sol nu mai sunt purtate de vânt la kilometri şi kilometri distanţă şi se văd lucruri frumoase cu ochiul liber. Vedem foarte multe animale care îşi găsesc adăpost la noi pe parcele, vedem o oarecare activitate mai sporită sub pământ pentru că acolo avem bacterii care trebuie să lucreze în concordanţă cu rădăcinile plantelor. Şi marele câştig este conservarea acelui pic de apă pe care îl mai avem la dispoziţie“, a mai spus Marcello Daniliuc, care reprezintă practic a treia generaţie de fermieri din familie.
De altfel, el adaugă că, chiar şi în condiţiile în care există un sistem de irigaţii bine dezvoltat, există pericolul ca din cauza secetei apa să nu fie suficientă apă pentru a uda culturile, aşa cum s-a întâmplat de exemplu anul trecut în Franţa.

Doru Gheorghe, administrator, Agro Fondinvest: Agricultura regenerativă este o soluţie şi pentru ferme care au posibilitatea de a iriga pentru că nu mai vorbim doar despre o problemă climatică, ci şi de costuri.
La rândul lui, Doru Gheorghe, administrator al Agro Fondinvest din Călăraşi, care lucrează circa 500 de hectare de teren, spune că ferma de familie a început să facă trecerea la agricultura conservativă în urmă cu opt ani, prin schimbarea parcului de utilaje. Iar asta a redus numărul de mecanizatori de la opt la doi.
„Facem lucrări minime, încercăm să integrăm şi covoare vegetale cât se poate da pe timpul iernii şi suntem într-o continuă modernizare şi pe partea de utilaje“, a spus antreprenorul în cadrul ZF Agropower. El menţionează că atunci când au adoptat practicile regenerative, au văzut beneficii nenumărate.
„La momentul respectiv, am reuşit să diminuăm cantitatea de îngrăşăminte pe care le administram cu cel puţin 30%, cantitatea de combustibil a ajuns de la 70-80 de litri la 30-40 l cu cu tot cu recoltat. Numărul de salariaţi s-a diminuat. Mentenanţa utilajelor mult, mult mai redusă, bineînţeles şi un număr mult mai mic de utilaje, ceea ce înseamnă costuri mult, mult mai mici, pentru că având mai multe tractoare şi făcând un foarte multe ore la acestea pe parcursul unui an, în timp încep să se degradeze şi e nevoie de investiţii foarte mari“, a punctat Doru Gheorghe.
Pe de altă parte, el crede că agricultura regenerativă este o soluţie şi pentru fermele care care pot iriga.
„Deja nu mai vorbim doar de o problemă climatică. Avem şi o problemă foarte mare a costurilor şi asta nu se regăseşte numai în România, se regăseşte pe tot globul şi la fermierii americani şi şi în toată, în toată Europa. Şi atunci dacă nu, nu sunt gestionate şi bine costurile, nu poţi să ai o profitabilitate şi un randament în cadrul fermei. Din punctul meu de vedere, pentru agricultura de cultură mare, ceea ce ce facem noi în acest moment nu prea va mai fi sustenabilă decât de la o anumită suprafaţă în sus“.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE