ZF Agropower. Tomel Petrache, product management manager, KWS Seminţe: „Din Germania, businessul se vede bine, în dezvoltare. Noi reprezentăm unul dintre pilonii de bază pentru grup, în Europa de Sud-Est sunt cel mai mare pilon“

KWS Seminţe, companie specializată în genetică şi producţie de seminţe pentru cereale şi legume, parte a grupului german KWS, reprezintă unul dintre pilonii de bază pentru grup, care activează în peste 70 de ţări din lume. Seminţele produse în România ajung în toată Europa şi nu numai, potrivit reprezentanţilor firmei.

„Astăzi ameliorăm în România, dar producem pentru întreaga Europă, din Rusia şi până în Franţa. (...) Din Germania, businessul se vede bine, în dezvoltare. Noi reprezentăm unul dintre pilonii de bază pentru grup şi în Europa de Sud-Est sunt cel mai mare pilon“, a spus Tomel Petrache, product management manager la KWS Seminţe, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. El are peste 25 de ani de experienţă în agrobusiness şi de trei ani şi jumătate lucrează în cadrul KWS, companie care este activă de 20 de ani în piaţa din România. Acesta se ocupă de dezvoltarea portofoliului KWS în România pentru toate culturile agricole, pornind de la principalele culturi, rapiţă, grâu şi porumb, şi mergând spre culturi noi, adaptate vremu­rilor, de soia şi sorg.

„Ultimii 15-20 de ani ne-au arătat că trebuie să ne focusăm pe cercetarea agricolă pentru a putea pune în cele din urmă ceva pe masă. KWS are viziunea asta de mult timp. În 2008 am deschis prima sta­ţiune de cercetare agricolă pentru cultura porumbului şi după 12 ani am ameliorat şi am pus pe piaţă o serie hibrizi care astăzi sunt de renume, cum e KWS Kashmir, care a ajuns în trei ani pe podium numărul 3 în România. Astăzi ocupăm zeci de mii de parceluţe, mii de hectare“, a afirmat Tomel Petrache.  El a adăugat că un procent foarte mare din profitul grupului merge către cercetare şi dezvoltare. „Avem un parcurs de peste 160 de ani, care n-ar fi putut exista fără inovaţie şi investiţii continue, de mili­oane de euro pe zi.“ De altfel, el spune că în prezent vorbim despre o cercetare diferită faţă de cea de acum 20 de ani, vorbim despre tehnici de editare genetică, de trei cicluri de cultură într-un an, despre pro­ducţia în România a seminţelor şi distri­buţia pe alte continente în timp eficient şi în condiţii de laborator, despre grăbirea procesului de ameliorare a plantei, despre hibrizi dedicaţi zonelor aride şi tehnolo­giilor mai puţin intensive, cât şi despre introducerea inteligenţei artificiale în programele de cercetare.

„Suntem unii dintre principalii jucători agricoli şi aşa vrem să rămânem. Aşa cum investim în cercetare şi în producţie, investim şi în oameni, ca să fie în permanenţă pregătiţi, pentru că fermierul e cel mai puternic filtru dintre noi şi fermă. Agricultura astăzi o facem şi din satelit şi pe foaie, pentru că la finalul zilei trebuie să fim profitabili“, a mai spus Petrache.

În România, KWS are 130 de angajaţi şi pe lângă propria staţie de procesare şi condiţionare a seminţelor de porumb în judeţul Brăila, are şi propriul laborator specializat în controlul calităţii seminţelor, în acelaşi judeţ, cât şi propria staţiune de cercetare şi amelioare a seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, în Alexandria, judeţul Teleorman.

În 2021, compania a investit 6 milioane de euro în retehnologizarea şi modernizarea staţiei de procesare şi condiţionare de porumb din Brăila, iar pentru moment Petrache spune că nu este prevăzută o creştere a capacitatăţii de producţie, ci doar diversificarea portofoliului, pentru că „nu ne permitem să producem mai multe seminţe în condiţiile în care nu se irigă în România“.

„Nu poţi să rămâi în piaţă dacă nu te adaptezi şi trebuie să existe cel puţin o soluţie, dacă nu două sau trei, însă trebuie găsite. În acest mediu de afaceri lucrăm pe prognoze, lucrăm cu planuri pentru următorii doi ani, pentru că avem nevoie de baze pre producţie. E un lanţ de doi ani până obţii această sămânţă“, a explicat Tomel Petrache.

El a mai spus că acum agricultura este pe val. „Dacă pe vremuri aurul negru era petrolulul, pământul rămâne o monedă de schimb din ce în ce mai valoroasă. Tot mai multe companii străine investesc în România, pentru că văd această ţară o oportunitate“, a subliniat el.