ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Unde sunt recoltele record de cereale anunţate de Ministerul Agriculturii? Fermierii spun că în silozurile lor nu se regăsesc: Pentru a ajunge la 11 milioane de tone de grâu avem nevoie de apă, aşa că Ministerul Agriculturii ar trebui să refacă infrastructura principală de irigaţii şi o să ajungem la cifrele pe care le raportează astăzi

21.09.2021, 00:06 Autor: Florentina Niţu

La jumătatea lunii august, Ministerul Agriculturii a anunţat o producţie de grâu de 11,33 milioane de tone de grâu şi o producţie totală de cereale excepţională pentru anul agricol 2021, însă fermierii spun că în silozurile lor nu se regăsesc. În total, de la cultu­rile de grâu, orz sau rapiţă s-a adunat o recoltă de peste 15 milioane de tone, potrivit datelor fur­ni-zate anterior de Ministerul Agriculturii, iar producţia totală era estimată la peste 30 de milioane de tone.

„Deocamdată lucrurile sunt în ceaţă, pentru că Ministerul Agriculturii nu are un sistem bine pus la punct să facă previziuni sau să adune informaţiile exacte din piaţă. Din punctul meu de vedere, a fost un an cu producţii corecte. (...) Singurele informaţii adunate din agricultură sunt cele ale Institutului Naţional de Statistică pe care le raportăm de două ori pe an, prin toamnă-iarnă şi primăvara. La Ministerul Agriculturii se discută de prognozele pe care le fac ei, adică adună informaţii de la o direcţie agricolă, unde un om sună, dacă sună, câţiva fermieri şi îi întreabă cum stau cu producţiile şi îşi fac o idee pe care o raportează la minister. Acolo altcineva strânge informaţiile, le mai rotunjeşte în funcţie de perspectiva pe care o doreşte ministerul şi le anunţă în piaţă“, susţine Ştefan Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, companie care cultivă peste 600 de hectare cu cereale în judeţul Brăila.

El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

El crede că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), aflată sub egida Ministerului Agriculturii ar trebui să introducă un sistem de raportare a producţiilor de cereale, în contextul în care în prezent fermele existente raportează date financiare şi date privind suprafaţa cultivată pentru a obţine subvenţia cuvenită. „Ultimul raport al UE în comparaţie cu previziunile din România arată o diferenţă de 1 milion de tone la grâu, ceea ce înseamnă o diferenţă de 10-12% şi nu este o abatere acceptabilă. Eu cred că producţia de grâu va fi cotată sub 10 milioane de tone şi atunci diferenţa este importantă“, a adăugat Gheorghiţă.

De asemenea, Gheorghiţă Corbu, proprietarul Legam Agro, care se ocupă cu producţia de cereale în judeţul Constanţa, lucrând circa 1.000 de hectare, este de părere că nu a fost un an agricol extraordinar, ci un an cu producţii în media obişnuită.

„La nivel de fermă a fost o producţie medie şi nu văd condiţii excepţionale care să ducă la 11 milioane de tone. N-am spart bariera cu nicio cultură. (...) Pentru a ajunge la 11 milioane de tone de grâu avem nevoie de apă, aşa că ar trebui ca Ministerul Agriculturii să refacă infrastructura principală de irigaţii şi o să ajungem la cifrele pe care le raportează astăzi“, explică Corbu.

Totodată, Cristian Andrici, administrator al Expert Agro Bucovina, care cultivă cereale pe câteva mii de hectare în judeţul Botoşani, şi preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice, spune că nici în zona de nord a ţării situaţia nu este aşa cum se raportează la Ministerul Agriculturii.

„Dacă comparăm cu anul trecut avem producţii fantastice, dar dacă comparăm cu media ultimilor cinci ani suntem cu o deviaţie uşoară în plus. Eu aş zice că suntem în medie“, a afirmat Cristian Andrici.

În anul agricol 2020, producţia de cereale a fost de circa 19 milioane de tone, conform datelor de la INS, din cauza faptului că a fost secetă pedologică, care a dus la o scădere de 40%. În 2018, recolta totală de cereale a fost de 31 de milioane de tone, fiind cel mai bun an din istoria României.

 

 

Ştefan Gheorghiţă, acţionar, Triagroexim:

Mare parte din Moldova şi din Dobrogea sunt afectate de o secetă pedologică puternică, iar precipitaţiile se lasă aşteptate. Eu şi o parte din judeţul Brăila avem noroc că avem irigaţii, dar majoritatea colegilor din agricultură nu au irigaţii şi asta e o problemă. Avem nevoie de o politică pentru irigaţii, dar nu o avem de 30 de ani.

Preţurile cerealelor au crescut, dar şi la îngrăşăminte preţurile s-au dublat şi salariile vor creşte şi nu mă aştept la profituri mari la final de an.

 

Cristian Andrici, administrator, Expert Agro Bucovina:

În loc să avem un cadru creat pentru a se dezvolta zootehnia şi a crea plusvaloare, noi exportăm efectiv materii prime şi importăm subvenţii. Până nu vom avea un cadru corect şi atractiv pentru zootehnie şi industrializare, nu vom putea stopa acest fenomen. În timpul pandemiei la noi a crescut consumul de la producători locali, dar în ecuaţia generală aproape că nu contează. 

Avem preţuri istorice la cereale, în special pentru oleaginoase, dar să nu uităm că preţul la toate inputurile a crescut şi dacă raportăm marjele de profit pe unitatea de suprafaţă vom rămâne în aceleaşi limite ca în anii anteriori.

 

Gheorghiţă Corbu, proprietar, Legam Agro:

Problema cu care ne confruntăm tot timpul în Dobrogea e seceta. În Constanţa nu a plouat din 17 iulie până în 27-28 august, mai mult de o lună. Am reuşit să însămânţăm rapiţa, a ieşit, dar acum a început să moară pe câmp, pentru că nu am mai însămânţat de atunci.

Piaţa românească este astăzi un bazar având în vedere importurile de alimentare. Producătorii de legume sunt distruşi efectiv. Degeaba au fost programe de susţinere de a producţiei de legume patru ani, dacă noi într-un an am omorât tot. Autorităţile nu-şi fac treaba la frontieră şi importurile ne sufocă.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Profi