ZF AGROPOWER. Vasile Datcu, preşedinte, Asociaţia Producătorilor Agricoli Brăila: Este posibil să avem un an agricol ca 2018. Culturile de grâu şi orz arată foarte bine, iar cele de floarea-soarelui, la fel

Anul agricol 2021 i-ar putea rea­duce României titlul de cam­pioană UE la producţia de porumb şi ar putea-o reclasa în top 5 la producţia de grâu, stadiul actual al culturilor fiind unul favorabil, susţine Vasile Datcu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila. El crede anul acesta România se poate apropia de recolta record din 2018, de peste 31 de milioane de tone de cereale, după ce în 2020 a pierdut aproape jumătate de producţie din cauza secetei.

„La Brăila am avut ploi rezonabile până acum, într-un regim pluviometric mult mai generos decât cel de anul trecut. Culturile de grâu şi orz arată foarte bine, iar cele de floarea-soarelui, la fel. Este posibil să avem un an agricol ca 2018, pentru că arată foarte bine culturile de toamnă“, a spus Vasile Datcu în cadrul emisiunii ZF Agropower, proiect susţinut de Banca Transilvania şi Microsoft.

Cu o producţie istorică de 31,5 milioane de tone de cereale, în 2018 România s-a situat pe primul loc la producţia şi suprafaţa cultivată de floarea soarelui şi porumb şi pe locul patru la producţia de grâu din Uniunea Europeană. În 2019, deşi a fost o secetă uşoară şi producţia a scăzut cu circa 2 milioane de tone, România şi-a păstrat poziţiile.

Anul trecut însă, seceta pe­dologică, care a afectat peste 1 milion de hectare, din cele aproximativ 5 milioane cultivate cu cereale, recolta a scăzut cu circa 40% până la 18,9 milioane de tone, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Astfel, România a pierdut prima poziţie în clasamentul celor mai mari producători din Uniunea Europenă, iar Franţa a redevenit lider. Totodată, din cauza scăderii producţiei de grâu a coborât două poziţii, până pe locul 6, după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia, conform datelor de la INS.

Fermierii consideră că una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii din România este lipsa apei, pentru că nu s-au făcut ori s-au făcut prea puţine lucrări de reabilitare a infrastructurii naţionale de irigaţii. Mai mulţi miniştri ai agriculturii au pusă pe masă tema irigaţiilor în mandatele lor, Petre Daea a avut chiar un plan ambiţios de a reabilita 2 milioane de hectare din cele 3 milioane de hectare amenajate în perioada comunistă, însă s-au împotmolit pe drum.

„Problema irigaţiilor este mai mult ficţiune decât realitate. Dacă ar iriga România 2 milioane de hectare azi în amenajările de irigaţii făcute de pe vremea lui Ceauşescu, ar rămâne trenurile de pe linii în câmp, ar rămâne ţara fără curent. Circa 30% din puterea instalată a României ar consuma-o numai sistemul naţional de irigaţii şi nu-şi asumă nimeni asta“, explică Datcu.

România a cerut prin PNRR, conform autorităţilor, 4 miliarde de euro pentru a reabilita întreaga infrastructură principală de irigaţii, însă a fost respinsă de către Comisia Europeană. Oficialii români au menţionat că vor trimite clarificările cerute şi vor face demersurile necesare pentru a primi banii, dar, cu toate acestea fermierii sunt sceptici.

„Noi avem o problemă structurală, pentru că apa este împinsă de la vale la deal, în timp ce în celelalte ţări curge normal. De aceea, se uită şi cei de la Bruxelles la programul nostru de reabilitare, pentru că ei ştiu că nu este sustenabil să investeşte decât pentru a reabilita treapta întâi şi treapta a doua şi noi avem şapte trepte de pompare. Altminteri, nu rentează economic. Pentru un hectar am nevoie de 1.000 de tone de apă şi pierderile de apă pe canal sunt de 20-30%, e ca şi cum am servi icre negre cu pumnul“, explică Vasile Datcu.

Costurile pentru a iriga un hectar se ridică la 650-750 de euro, iar Datcu crede că România ar putea salva cam 30-40% din vechea infrastructură de irigaţii, ceea ce înseamnă aproximativ 1 milion de hectare.