ZF Agropower. Viticultori: Desfăşurarea lucrărilor din iarnă din vii şi vremea favorabilă ne dau speranţa unui an extraordinar, un an reprezentativ pentru Dobrogea. „Aşa cum tăiem viţa-de-vie, aşa avem şi promisiuni de producţii.“

Din decembrie până la mij­locul lunii februarie, cele peste 160.000 de hectare de vii pe rod din România trec printr-o activitate intensă de curăţare a plantelor, pentru a fi pregătite pentru producţie. Tăierile sunt cele mai importante lu­crări, spun vi­ti­cultorii, căci de ele depin­de cum va fi recolta din acest an. Ulterior, urmează tratamentele de primăvară, dependente de forţă umană, dar viticultorii consideră că viile tinere din România, muncitorii ca­lificaţi şi experienţa acu­mulată de ei, alături de condiţiile meteo favo­rabile, vor pune ba­zele unui an agricol foarte bun.

„Cred că va veni un an extraordinar de bun, sperăm să fie la fel de bun ca 2016 sau 2017, ani foarte, foar­te interesanţi. E consider că şi anul acesta va fi un an repre­zentativ, cel puţin pentru Dobrogea“, a spus Mihai Ionescu, somelier în cadrul Crama Gabai, un producător de vinuri din Dobrogea, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. 

El spune că vremea le-a permis să în­cea­pă mai devreme lucrările, având în ve­dere că, dacă ar fi nins şi ar fi fost ger în de­cem­brie, tăierea viilor ar fi fost imposibilă, deoa­re­ce lemnul s-ar fi cră­pat. „Tempera­turile extre­me pot afecta foarte tare viţa-de-vie şi atunci sun­tem prezenţi, suntem pe ba­ricade. Iarna tot timpul este o perioadă plină.“ 

De asemenea, Gheor­ghe Albu, proprietarul Cra­mei Vii­şoara din Dobro­gea, care exploa­tează circa 450 de hectare de vie, a înce­put tăierile încă de la sfârşitul lunii decem­brie, mai devreme, datorită vremii favora­bile. 

El spune că urmă­reşte prog­nozele me­teo şi este atent la evoluţia vremii pentru a putea desfăşura activitatea în câmp la timp, astfel încât să obţină producţii optime, atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al can­tităţii, pentru a-şi amortiza cheltuielile.

„După cum a fost vremea până la acest timp, cu un regim de precipitaţii destul de consistent, care a refăcut rezerva de apă în sol, şi mai ales că marea majoritate a planta­ţiilor viticole au sisteme de irigaţii, starea de vegetaţie şi a butucilor este bună la ora actuală. Eu sunt optimist că anul acesta vom avea producţii optime în sectorul viticol, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Cred că va fi un an viticol bun“, a spus Gheorghe Albu.

Până acum, el a făcut aratul şi semigră­patul viţei de vie. În zona sa, clima este mai blân­dă, aşa că nu este necesar un grăpat to­tal, deoarece ar creşte cheltuielile şi efor­tul de a dez­gropa via primăvara. Acum, lucră­rile merg bine. „Eu sunt relativ în vârstă, am a­proa­pe 70 de ani, dar pot să spun aşa că ne des­curcăm bine. Şeful de fermă este de de până în 30 de ani. Tinereţea lui cu expe­rienţa mea, îmbinate, fac în aşa fel încât să ne rezol­văm problemele astea de tehnolo­gie în vie, dar totodată să putem să învin­gem şi anumite greutăţi pe care nu ştiu cât ni le-a făcut vre­mea, cât ni le fac guver­nanţii“, a menţionat el.

Acesta se referă la „ordonanţa trenu­leţ“ care a eliminat facilităţile legate de scu­tirea impozitului pe salarii în agricultură şi consi­deră că va fi o mare problemă, mai ales că viticultura nu poate lucra cu oameni neca­lificaţi. De exemplu, la tăiatul viţei de vie, în crame sau pe tractoare, sunt necesari oa­meni cu pregătire, iar găsirea şi formarea acestora este dificilă. El consideră că mă­su­rile care au eliminat aceste facilităţi de im­po­zi­tare vor duce la plecarea oamenilor din unităţi sau la reorientarea lor profesio­nală, din cauza problemelor financiare. În plus, în zona lor, cu climă moderată, lucră­rile sunt mai uşoare comparativ cu fermierii din nor­dul României, unde viticultura pre­su­pune lucrări mai speciale pentru întreţi­nerea cultu­rilor de viţă de vie pe timp de iarnă.

„Acum, tăietorii au venit şi au început lucrările de tăiere în câmp. Este greu să găsim forţă demuncă calificată, mai ales că este o lucrare foarte importantă în exploa­ta­rea plantaţiilor de viţă-de-vie. Aşa cum tăiem viţa de vie, aşa avem şi promisiuni de producţii. Muncitorii pe care îi aducem sunt din toată ţara, iar acest lucru implică şi costuri, deoarece negociem pe butuc, iar oamenii nu vin pentru un preţ mic“, a explicat Gheorghe Albu.

Un zilier costă în jur de 250 de lei, dar mai sunt şi cheltuielile suplimentare, care includ cazarea şi hrana muncitorilor aduşi din toată ţara. 

În plus, Albu consideră că este nedrept că în agricultură se plăteşte un impozit de 48% pe munca oamenilor. „Tăiatul viţei de vie a început în decembrie şi ţine până în 15-20 februarie, iar în vie mai sunt şi alte lucrări. De asemenea, în ferme este perioada în care trebuie să facem reparaţii la tractoare şi la echipamentele agricole, iar acestea implică costuri.“

Ionescu spune că, undeva la mijlocul lui februarie, se gândeau că vor termina lucrările, dar forţa de muncă rămâne o problemă. Chiar dacă e nevoie de mai puţini oameni, fiind o cramă boutique, aceştia sunt greu de înlocuit, în zonă fiind mai puţine mâini disponibile pentru tăiere şi pentru fertilizare, tratamente pentru boli şi dăunători etc. „Este o perioadă aglomerată, iar fiind o cramă mică, de familie, avem mai puţini angajaţi. Chiar dacă nu avem acelaşi volum, evenimentele şi munca necesară, inclusiv pe partea de online, devin tot mai importante pentru venituri, la fel ca şi vânzările către magazinele specializate şi litoral.“ 

În ceea ce priveşte vânzările din iarnă, el spune că luna decembrie se bazează foarte mult pe vânzări, iar apoi urmează ianuarie şi februarie, perioade în care sunt plini de evenimente, deplasări, degustări şi diverse proiecte pentru anul următor. Avantajul lunilor de iarnă este că, fiind aproape de un oraş precum Constanţa, în care lumea nu mai are ce face, adică nu mai e disponibil litoralul sau plaja, se orientează spre alte activităţi, precum degustările de vinuri şi pairingurile culinare. „La un restaurant, avem un pairing culinar cu produse tradiţionale dobrogeni şi selecţie de vinuri locale, dar şi câteva vinuri internaţionale, pentru a face comparaţii de terroir şi soiuri.“

De asemenea, Gheorghe Albu spune că participă la degustări de vin la munte, la târguri şi expoziţii la Bucureşti şi consideră că sectorul viticol este unul foarte dinamic şi diversificat. Crama Viişoara organizează vizite la cramă, degustări, seri festive, iar prin aceste evenimente se menţin vitalitatea şi conectarea cu oamenii, combinând utilul cu plăcerea şi aducând o stare de bine sufletească.

Gheorghe Albu, proprietarul Cramei Viişoara: După cum a fost vremea până la acest timp, cu un regim de precipitaţii destul de consistent, sunt optimist că anul acesta vom avea producţii optime în sectorul viticol, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Cred că va fi un an viticol bun.

Mihai Ionescu, somelier în cadrul Crama Gabai: Cred că va veni un an extraordinar de bun, sperăm să fie la fel de bun ca 2016 sau 2017, ani foarte, foarte interesanţi. E consider că şi anul acesta va fi un an reprezentativ, cel puţin pentru Dobrogea.