ZF Agropower. Vlad Popescu, preşedinte şi acţionar, Norofert: Cultura de porumb va deveni istorie în România în lipsa precipitaţiilor. Noi irigăm 700 de hectare din cele 1.000 pe care le lucrăm, iar în condiţiile de secetă de anul acesta, afacerea este profitabilă

♦ â€žÃŽn anul agricol 2025 rapiÅ£a a fost marele câştigător. De asemenea, grâul a avut un preÅ£ acceptabil, iar producÅ£iile au fost, în medie, mai mari decât în anii anteriori, datorită ploilor din primăvară ÅŸi unui regim de precipitaÅ£ii favorabil“.

„Cultura de porumb va deveni istorie în România în lipsa precipitaÅ£iilor“, spune Vlad Popescu, preÅŸedinte ÅŸi acÅ£ionar al Norofert, producător de îngrăşăminte ÅŸi cereale, care deÅ£ine o fermă de 1.000 de hectare în judeÅ£ul Teleorman, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susÅ£inut de Banca Transilvania ÅŸi Penny. AfirmaÅ£ia sa întăreÅŸte îngrijorările fermierilor privind schimbările climatice, dar ÅŸi statisticile care estimează o recoltă de 6 milioane de tone de porumb în acest an, din cauza secetei ÅŸi arÅŸiÅ£ei. Aceasta este mai mică decât anul trecut, când s-au obÅ£inut 7 milioane de tone, ÅŸi mult sub media anilor normali. Mai precis, este la jumătate faţă de 15 milioane de tone, când porumbul era cul­tura de referinţă. ÃŽn plus, au scăzut ÅŸi suprafeÅ£ele cultivate, iar singura modalitate de a menÅ£ine cultură rentabilă rămân investiÅ£iile în irigaÅ£ii.

„Nu putem să facem performanţă pe culturile de primăvară, fără irigaţii. Diferenţa dintre terenul irigat şi cel neirigat este foarte mare. La porumb irigat, în con­diţii optime, poţi obţine 15-16 tone/hectar. La neirigat, într-un an ca acesta, nu ai cum să obţii mai mult de 2 tone/hectar, iar 2 tone nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile directe şi indirecte pe hectar. Aşadar, suprafaţa cultivată cu porumb este în scădere deja de doi ani şi trebuie să vedem cu ce îl vom înlocui, pentru că rotaţia culturilor trebuie să includă şi culturi de primăvară“, a spus Vlad Popescu. El a adăugat că nu se poate merge doar pe o tehnologie a culturilor de toamnă, adică de grâu, orz şi rapiţă, deoarece acest lucru afectează foarte mult rotaţia culturilor, necesară pentru sănătatea solurilor şi productivitate. Astfel, crede că soluţia este să se investească în irigaţii şi a precizat că Norofert a făcut aceste investiţii destul de devreme, încă de la începutul businessului de agricultură.

„Avem în momentul de faţă 700 de hectare irigate dintr-un total de 1.000 şi pot spune că, odată cu implementarea irigaţiilor, acest business de agricultură a devenit stabil, pentru că nu mai suntem la mila vremii. Evident, arşiţa afectează şi culturile irigate, dar nu semnificativ. Tot poţi obţine 14-15 tone/hectar la porumb irigat. Am transformat, totuşi, agriicultura într-un business previzibil. Asta a fost şi ideea de la început: să nu avem fluctuaţiile generate de vreme. Într-un an ca acesta, cu irigaţii, businessul de agricultură rămâne profitabil“, a menţionat Vlad Popescu. Norofert a înregistrat în primul semestru al anului 2025 o cifră de afaceri de 19 milioane lei, în uşoară scădere faţă de anul trecut. Profitul net a ajuns la 3,2 milioane lei, plus 68%.

El a adăugat că, deşi producţia de porumb la nivel de ţară e mică, porumbul reprezintă surpriza acestui an agricol, deoarece preţurile sunt în scădere, presiunea venind în special din zona Mării Negre, mai exact din Ucraina, unde porumbul este ieftin. În prezent, porumbul are un preţ destul de scăzut, sub 180 euro/tonă.

„În anul agricol 2025 rapiţa a fost marele câştigător. De asemenea, grâul a avut un preţ acceptabil, iar producţiile au fost, în medie, mai mari decât în anii anteriori, datorită ploilor din primăvară şi unui regim de precipitaţii favorabil.“

Per total, din punctul de vedere al lui Vlad Popescu, 2025 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru agribusiness-ul românesc. Acesta consideră că dificultăţile au fost date de problemele acumulate din 2022, când piaţa cerealelor din Ucraina a avut un impact puternic, şi de doi ani consecutivi de secetă severă, în 2023 şi 2024. Deşi în 2025 recoltele au fost bune şi regimul de precipitaţii favorabil, toamna aceasta a fost cea mai ploioasă din ultimii 9-10 ani. El a menţionat că, în ciuda ploilor, bune pentru agricultură, semănatul culturilor de toamnă a fost întârziat în unele zone şi pentru propria fermă, din cauza faptului că nu s-au recoltat încă toate culturile de primăvară, în special porumbul, dar speră să termine până la finalul lunii noiembrie.

Chiar şi în acest context, crede că 2025 a fost un an bun pentru fermierii care şi-au dorit să îşi continue activitatea în mod serios, reuşind să achite o parte din datorii şi să-şi continue lucrările agricole. Însă, nici cu producţii record de grâu şi rapiţă, fermierii nu au reuşit să-şi achite toate datoriile restante, iar foarte multe ferme se află în dificultate şi riscă să dispară. Foarte mulţi distribuitori întâmpină, de asemenea, probleme.

„Toată lumea are de recuperat banii în piaţă. 2025 este un an în care au fost şi întârzieri de două-trei săptămâni faţă de termenul de plată. Din fericire, strategia pe care am implementat-o în 2023, aceea de a selecta foarte bine clienţii şi de a favoriza cash-flow-urile şi încasările în detrimentul cifrei de afaceri, a dat rezultate. Nu am vrut să aruncăm foarte multă marfă în piaţă doar de dragul de a face cifra de afaceri. Am vrut să mergem pe încasări de peste 95% şi pe îmbunătăţirea cash-flow-ului. Deşi avem câţiva fermieri care au întârzieri, nu avem nicio emoţie cu ei, pentru că sunt fermieri cu ani în spate, care lucrează de foarte mult timp cu noi. Din acest punct de vedere, ne-am luat toate măsurile de precauţie pentru anul acesta“, a explicat Vlad Popescu.

În România, Norofert lucrează cu aproximativ 600 de fermieri. Majoritatea au făcut schimbul de generaţii, ceea ce îl bucură pe Vlad Popescu, la rândul său tânăr antreprenor, pentru că vede deschiderea lor către tehnologii noi. El a remarcat că tot mai mulţi fermieri aplică produsele companiei cu ajutorul dronelor, un pas inevitabil şi binevenit în agricultura românească pentru creşterea eficienţei pe hectar.

 

Cum a început campania de toamnă?

„Vedem o scădere a consumului de îngrăşăminte şi pesticide şi anul acesta, pentru că fermierii sunt foarte atenţi cu cheltuielile lor. Se investesc din ce în ce mai puţini bani pe hectar, pentru că lumea nu ştie încă ce o să se întâmple şi sunt mult mai atenţi ca înainte, ceea ce, din punctul meu de vedere, este un lucru bun“, a spus CEO-ul Norofert, care are o fabrică de îngrăşăminte organice, dar produce şi convenţionale, în Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, acolo unde are şi un laborator de cercetare.

El a adăugat că cererea de produse pe bază de bacterii, pe care Norofert e specializată, nu a scăzut, ci dimpotrivă, a înregistrat o creştere a vânzărilor. În schimb, vânzările de îngrăşăminte importate, în special pe bază de fosfor, au scăzut. Produsele pe bază de bacterii şi-au demonstrat avantajele atât în condiţii de secetă, cât şi în condiţii de precipitaţii exagerate sau foarte mari, iar Norofert a găsit o cale de mijloc între cantităţile vândute şi preţurile stabilite, astfel încât să nu fie o povară pentru fermieri şi să nu le pună în dubiu rentabilitatea investiţiei.

Vlad Popescu a mai spus că domeniul biotehnologiei pentru agricultură este încă tânăr în România, cu foarte mult spaţiu pentru inovaţie. Cercetarea din laboratorul propriu are un efect economic vizibil, prin lansarea de produse noi şi prin extinderea pe pieţe internaţionale. De curând, compania a intrat pe pieţe precum Statele Unite şi Brazilia, având avantajul tehnologic în ţări mai dezvoltate în domeniul biotehnologiei şi al produselor pe bază de bacterii.

Spre comparaţie, a menţionat că pieţele din Statele Unite şi Brazilia sunt pieţe mature, iar Norofert a venit cu produsele de cercetare dezvoltate în România, adaptându-le pentru fiecare piaţă în parte. În Brazilia, de exemplu, compania a adăugat anumite tulpini specifice de bacterii care se potrivesc solurilor locale şi climei diferite faţă de România. În Statele Unite, clima şi solurile din zonele în care activează Norofert, Dakota de Sud şi împrejurimile, sunt mai apropiate de cele din România, astfel încât nevoia de adaptare a fost mai mică.

„Statele Unite, în primul rând, e o piaţă foarte matură, e o piaţă care cunoaşte genul acesta de produse, e o piaţă foarte capitalizată. Nu există plată la recoltă, ca în România, există plată la livrare, ceea ce, din punct de vedere al cash-flow-ului, este un mare avantaj pentru noi. Suntem în al doilea an acum de activitate în Statele Unite şi, din primele zece luni, divizia de acolo a reuşit să se autosusţină şi să îşi ducă singură cheltuielile, ceea ce pentru noi este o mare realizare. Produsele noastre s-au potrivit foarte bine acolo“, a explicat Vlad Popescu.

Acesta a precizat că o particularitate a businessului Norofert este că extinderea în Europa este mult mai dificilă decât în Statele Unite sau Brazilia, din motive legislative. În România, cadrul legislativ pentru produsele pe bază de bacterii este încă vag, în timp ce în Statele Unite regulile sunt clare şi procesele se mişcă rapid, iar în Brazilia există birocraţie, dar costurile sunt mai mici şi cadrul legislativ este bine pus la punct. Astfel, compania s-a orientat natural către pieţe unde intrarea este mai uşoară.

În continuare, planul Norofert este să consolideze prezenţa pe pieţele în care a intrat deja. Această consolidare poate dura doi-patru ani, în funcţie de evoluţia situaţiei, iar, în acest moment, orice altă piaţă externă este exclusă. Intrarea pe o piaţă străină implică un efort foarte mare, a menţionat Vlad Popescu. Pentru dimensiunea actuală a Norofert, aceste două ţări sunt suficiente şi se estimează că vor genera aproximativ 40% din cifra de afaceri în următorii doi ani. După perioada de consolidare de doi-patru ani, compania se va gândi la noi pieţe, însă acum obiectivul principal este să se impună pe pieţele existente şi să crească acolo.

„Norofert pariază pe cercetare şi merge pe pieţele externe, pentru că vedem că este foarte important să ai o distribuţie geografică a riscului şi vedem că funcţionează foarte bine. În momentul acesta ne uităm la Statele Unite, care cresc, la fel cum se va întâmpla şi în Brazilia. Vor avea o pondere mare în cifra de afaceri, pentru că vrem să limităm riscurile pe care, din păcate, încă le are agricultura românească: riscul de neîncasare, riscul de secetă, riscul de presiune pe preţul cerealelor. Cred că, din acest punct de vedere, Norofert este o companie interesantă pentru investitori, pentru că se uită şi are capacitatea tehnică de a merge şi pe pieţe externe“, a încheiat Vlad Popescu.