ZF Asigurări de Viaţă, un proiect editorial realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul Allianz-Ţiriac. Viaţa şi sănătatea sunt cele mai importante lucruri. Totuşi, prima asig-urare pe care o facem când atingem vârsta de adult este o asigurare RCA pentru prima maşină. De ce?

♦ Marilena Bârliga, Allianz-Ţiriac: Dacă ar fi să ne uităm la evoluţia asigurărilor de viaţă, pentru că ele sunt foarte mult legate de modul în care noi, cultural, am evoluat, aş putea să spun că pandemia a fost mo-mentul în care a apărut mai mult în interesul românilor ♦ Mădălina Vilău, Allianz-Ţiriac: Cred că suntem într-o evoluţie continuă şi faţă de acum 5-10 ani. Vine din spate o generaţie mult mai deschisă la genul acesta de abordare, care este conştientă de riscuri mult mai mult faţă de cum am fost noi, cei educaţi sau cu părinţi educaţi în perioada co-munistă.

Una dintre paradigmele din asigurări este că, deşi copiii sunt învăţaţi că cele mai importante lucruri pe care le avem sunt viaţa şi sănătatea, la vârsta adultă primul pas în direcţia asigurărilor, cu primele veni-turi este către o poliţă RCA, în nici un caz către o asigurare de viaţă, a spus Marilena Bârliga, director Marketing management şi momunicare, Allianz-Ţiriac, în cadrul emisiunii ZF Asigurări de Viaţă, un proiect editorial realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul Allianz-Ţiriac.

„Una dintre paradigmele din asigurări este că dacă stăm să ne gândim la copilăria fiecăruia dintre noi, momentul în care părinţii ne spun că cel mai important lucru pe care îl avem ţine de viaţa şi sănătatea noastră, când ajungem la vârsta adultă şi suntem cumva pe picioarele noastre, dacă ne cumpărăm o maşină, prima asigurare pe care o vom face cu primele venituri va fi asigurarea obligatorie RCA şi în niciun caz asigurarea vieţii noastre. Cumva, există o explicaţie în modul acesta de gândire, pe de o parte, în familia românească suntem încă crescuţi într-un mediu de protecţie în care părinţii încearcă să creeze un cadru în care copilul nu se întâlneşte cu riscurile. Abia generaţia nouă începe să ex-perimenteze, să trăiască diverse evenimente pe cont propriu. Sunt copii care încep să plece în străinătate pentru a-şi continua studiile, dar în principiu, în copilăria mică suntem protejaţi de părinţi“, a spus Marilena Bârliga.

Ea a mai explicat că sunt ţări în care cultural, un copil la 18 ani este pe picioarele lui, pleacă de acasă şi încearcă să se întreţină singur atât cât poate, iar în România încă există tineri care stau o lungă per-ioadă de timp alături de familie într-un mediu protejat.

„E important să înţelegem cum se schimbă nevoile lor şi este important să vorbim despre asigurarea de viaţă explicând poate, fără a vorbim neaparat despre deces sau despre boală, ci mai degrabă explicându-le oamenilor că o asigurare de viaţă poate să le asigure o normalitate şi le poate da curaj să-şi facă planuri, să gândească îndrăzneţ, să aibă curaj să iasă dintr-un mediu protectiv şi într-adevăr să fie cumva pregătiţi pentru zona aceasta pentru a-şi lua viaţa în piept şi că au o plasă de siguranţă. Dacă ne uităm cultural şi ne întoarcem la familie şi la influenţă, de foarte multe ori oamenii încep să discute despre o asigurare de viaţă atunci când în mediul “ Circa 70% dintre decesele din România sunt decese care vin în urma unor boli grave. Pe de altă parte, 68% dintre ei cred că lor nu li se va întâmpla nimicî, a mai adăugat Marilena Bârliga.

Din perspectiva Mădălinei Vilău, managing director, Marketing Insiders Group, noua generaţie care vine din spate pare a fi mai deschisă la genul acesta de abordare şi este mult mai conştientă de riscuri.

„Noi, ca populaţie, ca popor, din punct de vedere cultural, avem un in-dice de raportare la incertitudine foarte mare, adică nu ne place. E foarte greu să cumperi o asigurare de viaţă, pentru că nu este ceva pal-pabil. Este foarte greu să te pui în poziţia de a cumpăra practic speranţă pentru ceva bun în familia ta, pentru copiii tăi. Nu suntem pregătiţi să gândim pe termen lung. Ne bazăm foarte mult pe familie, pe o societate colectivistă, pe sprijinul din familie. Gândiţi-vă că atunci când se întâmplă ceva rău primeşti sprijin din jur. Aşteptăm în contin-uare sprijinul statului sau sprijinul familieiî, susţine Mădălina Vilău.

În ceea ce priveşte motivaţia, Mădălina Vilău este de părere că frica este cea care încă ghidează de multe ori în sens negativ discuţiile care pot să apară pentru pregătirea unei planificări pe termen lung şi achiziţia unei asigurări de viaţă.

„Circa 95% din deciziile pe care le luăm, în general, au la bază partea emoţională, doar 5% se axează într-un mod direct pe logică şi raţiune. Evident că trebuie să ne folosim de partea emoţională, cu atât mai mult cu cât zona aceasta a asigurărilor de viaţă, cum spuneam înainte, are la bază o teamă, pentru că noi cultural, suntem definiţi în felul acesta în România. Aş merge pe mesaje care să simplifice foarte mult conţinutul pachetelor. Aş merge pe lucrurile bune, pe proiectarea lucrurilor bune care ni se pot întâmpla în viitor, pentru că structural ne gândim la cele rele, dar avem nevoie ca cineva să ne arate, să putem să vizualizăm ce se poate întâmpla. Cred că este foarte mult nevoie de emoţie pozitivă. Ca popor, suntem pe locul 54 într-un scor al empatiei din 63 de ţăriî, a mai detaliat Mădălina Vilău.

Mădălina Vilău, managing director, marketing Insiders Group, Allianz-Ţiriac