Ce a fost la ZF Bankers 2013

♦ În 2013, bancherii aşteptau semne mai clare de revenire a economiei înainte să deschidă robinetul creditării

♦ Radu Gheţea, cel care era atunci preşedintele CEC Bank, spunea că creditarea populaţiei reprezintă riscuri înalte în acel moment, întrucât cererea de finanţare vine din partea populaţiei, care a ajuns în situaţii disperate

♦ El se aştepta ca în cazul populaţiei să se observe o schimbare în timp a ponderii creditelor în lei în defavoarea creditelor în valută 

♦ Răsvan Radu, CEO al UniCredit Ţiriac Bank, spunea că nu favorizăm creditarea în valută, dar ecartul referinţelor (euro vs. lei) este mare şi clienţii nu-l pot duce. Steven van Groningen spunea că sunt prea multe bănci în sistemul bancar: nu putem avea mai mult de patru bănci universale

♦ Mai jos puteţi citi unul dintre articolele de la ZF Bankers 2013.

14 iunie 2013

 

Bancherii: Doar energia, agricultura, administraţia publică şi proiectele cu fonduri europene sunt bancabile

Anelis Baciu / Răzvan Botea

Bancherii tot aşteaptă reluarea creşterii economice înainte de a redeschide cu adevărat robinetul creditării, dar admit că există afaceri bune care merită mai multă atenţie chiar şi în acest moment în care nu există semnale că situaţia din eco­nomie se va îmbunătăţi „peste noapte“- aceasta a fost con­cluzia dezbaterilor despre evo­luţia sistemului bancar, din prima zi a conferinţei ZF Bankers Summit ’13.

„Cu siguranţă va exista un ciclu de dezvoltare a creditului, dar numai în paralel cu creşterea economică. Când apar semnele creşterii economice automat încep să apară solicitări de credite bancabile. Acum foarte puţine proiecte sunt bancabile, cu excepţia anumitor segmente cum ar fi agricultura, energia, administra­ţi­ile publice sau proiectele derulate cu fonduri europene“, a declarat Ra­du Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Aso ciaţiei Române a Băncilor.

Conferinţa ZF Bankers Summit ’13 a fost organizată în parteneriat cu RBS Bank, Raiffeisen Bank, Vodafone, Marfin Bank, Alpha Bank, CEC Bank, Bancpost, Romsys, EximBank, Deloitte, TransFond, Opel şi CITR.

Bancherii s-au plâns constant în criză de lipsa cererii de credite, dar în acelaşi timp au evitat să-şi asume riscuri prea mari în economie după ce exuberanţa creditării din perioada de boom economic s-a încheiat cu un volum uriaş de credite neperformante şi de provizioane de risc, care apasă pe venituri.

„Am sperat să vedem o plafonare a creditelor neperformante, dar deocamdată nu a apărut niciun semnal. Am internalizat faptul că lucrurile nu se vor îmbunătăţi peste noapte şi operăm pe acest scenariu. Anul acesta nu a început foarte bine, dar sper că economia va creşte aşa cum este prognozat. Mersul economiei este determinant în creşterea creditării. Băncile sunt doar nişte intermediari, nu creează creştere economică“, a afirmat Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank.

De la începutul crizei persistă această dilemă: băncile nu pot relua creditarea decât după ce se conving că economia se mişcă sau pot contribui direct la „restart“.

Şeful UniCredit spune că sistemul bancar nu ar trebui tratat ca un tot unitar pentru că există bănci care au crescut creditarea în ultimii ani, bănci care au preferat să-şi con­serve porto­foliile şi altele care şi-au redus ex­punerea. La nivel agregat, sol­­dul cre­ditelor acordate de bănci po­pulaţiei şi companiilor a stagnat în pe­ri­oa­da de criză la echivalentul a 51 mld. euro.

După aproape cinci ani de criză, unii bancheri spun totuşi că se văd primele semnale timide de revenire, existând aşteptări ca situaţia să se îmbunătăţească începând din 2014.

„Anul viitor va fi unul mai bun pen­tru piaţa bancară. Clienţii indivi­duali încep să se mişte. Am avut creştere pe cardurile de credite, iar acesta este un semnal de revenire a consumului. Şi pe credite de consum avem creştere. Există cerere şi pentru ipotecare, ceea ce înseamnă că oame­nii se simt mai confortabil vizavi de vi­itorul lor şi gândesc pe termen lung“, a declarat Anthony Hassiotis, preşedintele executiv al Bancpost.