ZF Bankers 2021. Marius Stoica, Director Executiv Pieţe financiare, BRD-SocGen: Deprecierea leului a fost de sub 2% în această perioadă de tensiune, în timp forintul unguresc, zlotul polonez şi coroana cehă au avut deprecieri de 10%

Deprecierea leului a fost de sub 2% în această perioadă de tensiune adusă de pandemia de COVID-19, în timp forintul unguresc, zlotul polonez şi coroana cehă au avut deprecieri de 10%, subliniază Marius Stoica, Director Executiv Pieţe financiare în cadrul BRD-SocGen.

”Pe piaţa valutară aş remarca faptul că deprecierea leului a fost de sub 2% în această perioadă de tensiune, în timp ce valutele din regiune – forintul unguresc, zlotul polonez şi coroana chehă au avut deprecieri de 10% în un timp foarte scurt. Faptul că am avut o depreciere redusă a ajutat ca cei care aveau o datorie în euro să nu suporte un şoc în plata datoriilor, deci a fost una dintre măsurile care au permis o continuare cât mai lină a funcţionării economiei”, a declarat Marius Stoica în cadrul videoconferinţei ZF Bankers Summit 2021.

Ce a mai declarat Marius Stoica în cadrul videoconferinţei:

·        A fost o perioadă în care întreaga curbă a randamentelor s-a mutat în sensul creşterilor acestora cu între 1% şi 2%, un element generat de incertitudinea acelor zile, o incertitudine cu care lumea nu era obişnuită. Însă a fost evident că lecţiile din 2008 – 2009 au fost învăţate atât de către participanţii la piaţă, cât şi de autorităţi şi bănci centrale. Reacţia lor a fost imediată, atât în sensul asigurării de lichiditate pentru participanţi.

·        Un element crucial a fost decizia BNR de a lansa acel program de achiziţie pe piaţa secundară de titluri de stat, care a avut un impact imediat în evoluţia randamentelor, în creşterea preţurilor şi scăderea randamentelor pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi care a condus la o funcţionare normală a pieţei.

·        Din punct de vedere al încrederii investitorilor, ponderea deţinerile nerezidenţilor în stocul de titluri de stat a rămas relativ constantă în ultima perioadă, ceea ce arată că ei îşi menţin investiţiile în continuare în titluri de stat. Acest stoc a crescut, deci, proporţional, şi străinii şi-au mărit deţinerile de titluri de stat denominate în lei.

·        În ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar, statul a împrumutat conform programului anunţat în primele 6 luni şi nu se întrezăreşte nicio problemă în a continua în acest ritm şi în a doua parte a anului.

·        Dacă vorbim despre impactul inflaţiei, am văzut investitorii nerezidenţi care sunt de partea lungă a curbei, adică de titlurile de stat cu scadenţă de peste 10 ani, ale căror randamente depăşesc chiar şi 4% şi sunt considerate acoperitoare pentru nivelul inflaţiei.

·        Din punct de vedere al pieţelor financiare şi evoluţiile internaţionale pot avea un impact asupra dezvoltărilor interne, mai precis o creştere a dobânzilor înregistrată pe piaţa americană ar antrena un val global de creştere de dobânzi care nu ar fi chiar favorabil nici pentru noi.