ZF Bankers Summit 2021, ziua 1: Sistemul bancar a ieşit bine din criză. Bancherii sunt optimişti, dar prudenţi, şi au aşteptări mari de la creşterea economică. Consolidarea pe piaţa bancară va continua, fiind bănci la vânzare. Nu sunt motive de îngrijorare privind creşterea inflaţiei şi a dobânzilor la lei

♦ Băncile stau bine în ceea ce priveşte indicatorii de lichiditate, solvabilitate, raportul credite/depozite şi rata NPL ♦ Creditarea a crescut, odată cu creşterea încrederii, iar programele guvernamentale au dat doar un imbold creditării ♦ Bancherii nu consideră piaţa imobiliară ca fiind supraîncălzită şi vor să dea mai multe credite pe acest segment ♦ Firmele trebuie să se capitalizeze ca să primească credite l Inflaţia nu este încă o problemă şi nici creşterea dobânzilor ♦ Una dintre provocările la adresa băncilor este cum vor face faţă la concurenţa din partea celorlalţi actori din piaţă ♦ Pandemia a accelerat digitalizarea.

Sistemul bancar a ieşit bine din criza COVID-19, iar creditarea a crescut odată cu creşterea încrederii, programele guverna­mentale dând un imbold procesului de creditare. Pentru viitor, bancherii sunt optimişti, dar prudenţi, şi au aşteptări mari de la creşterea economică. Aceasta este una dintre concluziile conferinţei ZF Bankers Summit 2021.

„Avem o solvabilitate adecvată - 24,6% în martie 2021, faţă de 20,3% în 2020 şi 22% în 2019. Raportul dintre credite şi depozite a scăzut constant, de la 123% în 2008, la 67% în martie anul curent şi cred că acest lucru diminuează riscurile activităţii bancare şi ne face mai puţin vulnerabili la ce se întâmplă în exterior. Avem o rată a NPL de 3,91% în mai, în scădere semnificativă. Am avut o creştere a creditării datorită programelor guvernamentale, dar nu de aici este creşterea creditării, ci din faptul că este mai multă încredere în modul cum merg lucrurile“, a declarat Eugen Rădulescu, director al Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR.

El a amintit că România a reuşit să aibă o stabilitate remarcabilă a cursului de schimb în această perioadă destul de critică, iar despre creşterea inflaţiei şi a dobânzilor la lei în perspectivă spune că nu există încă motive de îngrijorare.

„Faptul că vom avea o creştere a ratelor de inflaţie se observă nu doar la noi, ci şi în  ţările dezvoltate. Aceste evouţii vin pe fondul reluării creşterii PIB care este mult mai rapidă şi mult mai puternică decât s-a anticipat. Noi vorbim de o creştere a PIB de 7%. Nu văd să avem de-a face cu un pericol iminent de a scăpa de sub control creşterea preţurilor, mai ales că bugetul pare să funcţionze în parametrii deja anunţaţi.“

În privinţa majorării dobânzii, Rădulescu spune că BNR va urma tendinţa care se va înregistra pe plan internaţional, iar deocamdată vedem că numai ţări non-euro din UE au început timid să majoreze dobânzile de la rate care sunt mai mici decât cele pe care le avem noi. „Faptul că BNR a păstrat o rată pozitivă de 1,25% oferă şi un moment de respiro şi permite ca o decizie de majorare a ratelor dobânzii să fie adoptată numai după ce avem imaginea clară.“

 

 

Bogdan Neacşu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi CEO al CEC Bank

► România şi sistemul bancar au ieşit mai bine din această criză decât au intrat.

► La un an de la izbucnirea crizei pandemice nu avem o problemă sistemică în România şi în sistemul financiar cu atât mai puţin, iar nivelul de capitalizare şi de lichiditate al băncilor arată cât de rezilienţi am fost.

► Ne aflăm la mai bine de 1 an de la izbucnirea acestei situaţii incredibile. Nu aveam manuale de aplicare. Şi iată că am trecut mai uşor decât credeam. Cred că şi statul şi companiile şi băncile şi-au unit eforturile astfel încât să depăşim situaţia. Măsurile au venit la timp şi s-au aplicat eficient.

► A fost anul companiilor care pe lângă alte ingrediente - stat şi bănci care să ajute - au reuşit să se mobilizeze şi să stabilizeze cursul afacerilor. Am observat în piaţă câteodată eforturi supraomeneşti de a păstra afacerile.

► Sistemul bancar a dat dovadă de multă rezilienţă şi adaptabilitate. Putem spune că suntem pregătiţi pentru orice fel de provocare. Cu sau fără garanţiile statului sistemul bancar poate să facă faţă.

► Solvabilitatea este cea mai mare de după 2007, de peste 25% la finalul lui 2020. Băncile au înţeles să păstreze capitalul în România şi să investească eficient.

► Vedem un ritm de creştere a creditării de peste 6%. Sistemul bancar a reuşit să contribuie la intermedierea financiară în mod eficent.

► Ritmul de creştere a depozitelor a înregistrat evoluţii aproape fără precedent. Cred că este o problemă de încredere, mai multă maturitate şi înţelegere, un semn de însănătoşire a situaţiei în care trăim. Poţi să păstrezi economiile şi să le foloseşti eficient, este un prim semn de însănătoşire.

► În zona de creditare corporate, companiile au înţeles că în pandemie apar oportunităţi, fie au înţeles că dacă vor să conserve businessul creat trebuie să facă şi investiţii.

► Cred că programele guvernamentale nu au făcut decât să dea un imbold. Statul s-a mobilizat. Aceste programe au întărit încrederea de care aveam toţi nevoie.

► Băncile au continuat rolul fundamental de a credita. Nu ne-am oprit nicio secundă. Că ne-am ajustat apetitul în creditare, că ne uităm diferit la sectoarele economice este ceva normal.

► Nu trebuie să aşteptăm să vină cineva să ne corecteze comportamentul. Cred că este bine să ne ajustăm noi înşine.

► Marele câştig este digitalizarea şi produsele noi. Va ajuta la ceea ce înseamană ajustare de rentabilitate. Costul riscului poate creşte în perspectivă, dar suntem învăţaţi.

► Rata NPL e la cel mai scăzut nivel de după 2008.

► La CEC Bank creştem în acelaşi ritm cu piaţa, poate în anumite segment facem mai bine. Ne păstrăm indicatorii de prudenţă bancară. Vrem să continuăm ritmul de creştere. Vrem să fim un jucător în economia reală, să finanţăm domeniile economice ce pot să contribuie la dezvoltarea economică.

► Avem cea mai mare reţea şi avem de gând să o mai păstrăm ca atare. Suntem şi în zone geografice în care accesul la produse bancare este mai redus. Dar investim şi în canale alternative , să ducem produsele bancare în faţa clienţilor.

 

Eugen Rădulescu, director Direcţia Stabilitate Financiară BNR

► Am avut o creştere a creditării datorită programelor guvernamentale, dar nu de aici este creşterea creditării, ci din faptul că este mai multă încredere în modul cum merg lucrurile.

► Pe o creştere economică susţinută, posibilitatea de a evita o criză este cu mult mai mare decât atunci când încerci să rezolvi problemele prin comprimarea producţiei.

► Noi am reuşit să avem o stabilitate remarcabilă a cursului de schimb în această perioadă destul de critică. Trebuie să ne întrebăm de ce s-a întâmplat şi dacă va putea să continue. BNR are o politică de a evita mişcări ample ale cursului, politică susţinută cu rezerve apreciabile, nu cu vorbe. Dar rezervele nu sunt folosite pentru a susţine un curs pe care piaţa nu-l recunoaşte, ci pentru a evita mişcări dezordonate de curs. 

► Faptul că vom avea o creştere a ratelor de inflaţie se observă nu doar la noi, ci şi în  ţările dezvoltate. Aceste evouţii vin pe fondul reluării creşterii PIB care este mult mai rapidă şi mult mai puternică decât s-a anticipat. Noi vorbim de o creştere a PIB de 7%.

► Nu văd să avem de-a face cu un pericol iminent de a scăpa de sub control creşterea preţurilor, mai ales că bugetul pare să funcţioneze în parametrii deja anunţaţi.

► În privinţa majorării dobânzii BNR va urma tendinţa care se va înregistra pe plan internaţional. Deocamdată vedem că numai ţări non-euro din UE au început timid să majorize dobânzile de la rate care sunt mai mici decât cele pe care le avem noi. Faptul că BNR a păstrat o rată pozitivă de 1,25% oferă şi un moment de respire şi permite ca o decizie de majorare a ratelor dobânzii să fie adoptată numai după ce avem imaginea clară.

► Principala provocare este riscul de credit care survine pentru că sunt expuse băncile la sectoare economice vulnerabile şi avem incertitudini şi în privinţa redresării economiei având în vedere valul patru al pandemiei. Expirarea moratoriilor pare să nu fi atras efecte negative. Ideea de moratorii pare să fi fost foarte utilă pentru debitori şi pentru creditori.

► Unul dintre lucrurile care mă bucură este scăderea creditului în valută - în 2008 aveam aproape 55% dintre credite în valută, iar în martie anul acesta nu mai erau decât 29,1%. Aceasta este o evoluţie foarte favorabilă, arată încredere în moneda naţională şi o reducere a riscului valutar pentru creditor şi debitor.

► Noi am făcut mai multe teste de stres, care au dus la un nivel maxim al creditelor neperformante, undeva pe la 9% şi, într-adevăr, lucrurile stau cu mult mai bine decât ne aşteptam. Avem rata de credite neperformante de 3,91% în luna mai, avem o scădere semnificativă, deci lucrurile se ameliorează.

► Avem o solvabilitate adecvată - 24,6% în martie 2021, faţă de 20,3% în 2020, era de 22% în 2019. Raportul dintre credite şi depozite a scăzut constant, de la 123% în 2008 la 67% în martie anul curent. Sunt de părere că acest lucru diminuează riscurile activităţii bancare şi ne face mai puţin vulnerabili la ce se întâmplă în exterior.

► Avem în sistem două probleme structurale pe care nu le rezolvăm decât în un termen ceva mai lung - o bancabilitate redusă, care survine pe fondul unei subcapitalizări cronice a agenţilor economici - suntem în o situaţie paradoxală - întreprinderi sărace deţinute de acţionari bogaţi. A doua problemă structurală este ponderea ridicată ridicată a creanţelor sistemului bancar faţă de stat. În mai 2021 eram la cifra de 24,8% din active, cea mai ridicată pondere din UE, suntem urmaţi de Polonia, Ungaria şi Croaţia.

► Cât despre profitabilitate - avem o percepţie publică greşită, care spune că băncile sunt foarte bogate, au profituri mari şi nu este chiar aşa - rata de profitabilitate a scăzut de la 12% în 2019 la 8,7% în 2020 şi este cu mult mai scăzută decât cea din economie care este de 14,3% în iunie 2020.

 

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

► Acum avem un sistem bancar mai competitiv, sănătos, multe bănci au revenit cu şansă de dezvoltare şi în continuare suntem interesaţi de noi achiziţii. Cu toate acestea, devine din ce în ce mai greu să achiziţionezi, dar după fiecare achiziţie am avut şi o creştere organică de 1-2 ani.

► Încă nu am finalizat tranzacţia cu Idea Bank, aşteptăm aprobările Consiliului Concurenţei şi BNR.

► Eu nu cred, ca economie sau ca bancă, că am ieşit din criză.

► Anul trecut am crescut cota de piaţă fără achiziţii.

► Conform BNR, creditele neguvernamentale au crescut cu 10% în mai 2021 faţă de mai 2020. Creditele bancare au crescut peste creşterea economică. Garanţiile statului nu au fost la acelaşi nivel.

► De acum înainte va fi şi mai bine pentru că vom acorda credite sub programe guvernamentale şi abia aşteptăm să ne asumăm rolul nostru în PNRR pentru a facilita accesul la finanţare şi dezvoltare economiei.

► Cea mai mare provocare este în zona de recrutări.

► Digitalizarea nu poate să vină doar din sistemul bancar, trebuie să avem un plan mult mai amplu al administraţiei fiscale, interacţiunea dintre firme.

 

Sergiu Manea, preşedinte executiv al BCR

► Aş fi mai reţinut în a spune că am ieşit din criză şi că totul s-a terminat, trebuie să ne menţinem alerţi. În 2019 ne aşteptam la o încetinire a economiei, ea a venit dintr-un motiv pe care îl regretăm cu toţii.

► Acum avem o aşa-zisă revenire, dar cred că ceea ce este critic pentru prezentul şi viitorul nostru este cum ne vom folosi de această oportunitate pentru a transforma economia şi societatea.

► Ca priorităţi pentru noi rămâne zona de digitalizare inteligentă, avem zona de sustenabilitate pentru că este o oportunitate uriaşă de transformare a businessurilor şi a economiei.

► Despre sustenabilitate, eu nu mă refeream la robusteţea de azi a economiei României, ci la sustenabilitatea în viitor, uitându-ne la agenda climatică, agenda socială şi la agenda de guvernanţă şi de transparentizare a economiei şi a statului român.

► Eu cred foarte mult în ideea că acest impuls de CE, dat de sumele enorme de bani care vor veni în Europa, este un impuls pozitiv.

► Preocuparea noastră va fi în continuare pentru creşterea calităţii interacţiunii pe orice tip de canal - virtual sau interacţiuni din sucursale.

 

Ştefan Marcu, director Kearney

► În primul rând sistemul bancar românesc a ieşit foarte bine din criză. Având în vedere ce au spus şefii băncilor, inclusiv domnul Rădulescu, stăm bine în ceea ce priveşte indicatorii de lichiditate, indicatorii credite/depozite, indicatorii NPL.

► Băncile sunt încontinuare solide şi creează atât venituri cât şi profitabilitate. Sunt semne de întrebare pentru perioada următoare. Aici vin parţial din partea reglementatorilor, precum faptul că băncile sunt bine acum, dar au riscul de dezintermediere, cel puţin venind de la alţi jucători care nu sunt bănci.

► Este în continuare provocarea de a deveni digital. Toată lumea a spus de digitalizare, dar în realitate acolo este o problemă pe care o are fiecare bancă, şi anume accesul la resursa umană şi tehnică în aşa fel încât să implementezi soluţii repede.

 

Henk Paardekooper, executive president al First Bank

► Partea bună este că în ultimii doi ani am văzut o consolidare destul de mare a sistemului.

► Strategia noastră este să transformăm banca, să avem o digitalizare cu o componentă umană.

► Cred că băncile care vor avea succes sunt cele care vor fi capabile să facă din digitalizare un avantaj strategic. Strategia noastră este să ne transformăm într-o bancă mai digitală cu o componentă umană.

► Toate băncile vorbesc despre digitalizare. Procesele interne din bănci trebuie şi ele digitalizate şi cred că aici încă vedem digitalizare în ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, însă în interiorul băncilor multe lucruri se fac încă manual. Pentru noi, digitalizarea înseamnă ambele aspecte - automatizarea internă, cât şi cea a relaţiilor cu clienţii.

 

 

 

Alina Radu, partener, head of banking & finance, NNDKP

► Cred că va continua consolidarea pe piaţa din România, mai sunt bănci de vânzare şi trebuie să vedem ce se va potrivi cel mai bine pentru ele, poate o altă bancă din România sau o entitate diferită, un fintech care vrea să intre în România, să vedem. Cred că acest trend de consolidare va continua.

► În utimii 2-3 ani vedem clar o maturizare a pieţei româneşti care se traduce printr-un număr mare de tranzacţii de finanţare sindicalizate şi în format de club, care sunt 100% locale. Avem acum tranzacţii în care am lucrat şi pentru viitor e o zonă în care vrem să fim lângă clienţi pentru obţinerea unor soluţii de finanţare care presupun bănci locale şi antreprenori locali

 

 

Dimitrios Goranitis, Partener Deloitte România, liderul industriei de servicii bancare şi pieţe de capital pentru Deloitte Central Europe

► Economia din România a fost rezilientă în pandemie, bancile sunt capitalizate, în ultimii 10 ani au facut o treabă foarte bună, dar punctul critic este segmentarea. Există un trend în care băncile se consolidează.

► Cred că provocările sistemului bancar în următorii 10-15 ani sunt pe ce bază vor rămâne sustanbile, pentru a putea gestiona investiţii mari. Am văzut consolidări pe piaţă, dar nu cred că s-a terminat şi vom vedea mult mai multe consolidări.

► Anul viitor vom avea testul de stres pentru bănci, iar pentru mulţi înseamnă securizarea unui capital mai mare.

► Cred că reglementările sunt destul de stricte şi ating punctul culminant al industriei. Toate băncile sunt conştiente de ECG (environmental, social and governance).

► Cu toate acestea sunt în stadii diferite de dezvoltare privind adaptarea la noua realitate. La unele bănci vedem planuri decisive, iar la altele vedem că încă sunt în faza de constienţă. Avem o structură prin care există posibilitatea de a investi în aceste schimbări, dar şi statul trebuie să se schimbe singur, şi sistemul bancar.

► ECG va afectat pe toata lumea. Nu văd pe cineva care nu va fi afectat. Cred că pentru orice fel de sector va fi o linie de strategie prin care se va putea transforma.

 

 

François Bloch, CEO, BRD-SocGen

► Cred că ar trebui să fim recunoscători pentru fintech-uri, pentru produsele pe care le lansează şi pentru că ne-au arătat calea. Am început prin a replica ce ofereau fintech-urile, iar unii dintre noi merg acum chiar dincolo de asta.

► Dacă discutăm despre echilibrul dintre viteza şi agilitatea fintech-ului, respectiv greutatea reglementărilor impuse de BNR pentru bănci, simţim că este puţin nedrept, asta şi pentru că businessul nostru este complex. Dar cred că ceea ce vrem de fapt este nivelarea terenului de joc. Noile bănci sunt ca alergătorii de viteză, aleargă repede, dar pentru cât timp. Noi, băncile tradiţionale, suntem aici să alergăm maratonul, suntem aici pe termen lung.

► Sistemul bancar românesc este foarte stabil, cred că este unul dintre cele mai bine capitalizate din Europa, suntem destul de norocoşi să avem lichidităţi la nivelul întregului sistem. Faţă de criza din 2008 vedem că este total diferit acum şi cred că acesta este motivul pentru care sistemul bancar a ajutat România să depăşească criza mult mai bine decât în ultima criză.

► Situaţia actuală este bună pentru BRD, la fel ca pentru multe bănci din România, majoritatea clienţilor noştri au început anul într-o stare pozitivă, avem sectoare care sunt încă afectate, dar majoritatea dintre clienţi au început anul cu planuri de investiţii, de creştere şi iau legătura cu noi pentru a-i sprijini şi a-i finanţa.

 

Sergiu Oprescu, preşedinte executiv Alpha Bank Romania, director al Reţelei Internaţionale Alpha Bank

 

► Probabil că numărul de peste 30 de unităţi bancare este suficient de mare pentru o consolidare mai accentuată la nivelul pieţei. Anul trecut am avut o şansă istorică ca sistem bancar românesc să reparăm 90% din deficitul de încredere care se crease în urma crizei anterioare. Această recuperare a fost bazată pe răspunsul susţinut şi coerent la criza generata de pandemie.

► Diferenţa aceea de 10% al încrederii, care trebuie în continuare recuperat şi chiar crescut, este o diferenţă care arată că mai avem de lucru.

 

 

 

 

 

Ştefan Nanu, director, International Investment Bank

► Locul actual de muncă este o experienţă foarte interesantă, instituţiile financiare internaţionale sau de dezvoltare multilaterală combină publicul cu privatul. Acţionarii sunt statele membre care au anumite aşteptări de la aceste instituţii din perspectiva dezvoltării, nu a creării de profit. Ele sunt instituţii care nu sunt menite să maximizeze profitul, trebuie să arate impact de dezvoltare prin finanţările pe care le fac.

► Noi suntem o instituţie financiară internaţională mică, regională, din sudul şi centrul Europei şi lucrăm mult cu băncile din statele membre locale. Un avantaj al băncii este că se concentrează pe tranzacţii transfrontaliere, unde există riscuri pe care băncile dintr-o piaţă locală nu şi le asumă sau şi le asumă foarte greu. Aici este rolul de dezvoltare al acestor instituţii.

 

Marius Dorner, director, global subsidiaries group head la Citibank South Africa

► Nu cred că am nimic în plus sau în minus faţă de alţi bancheri. Toate experienţele noi şi cunoştinţele acumulate când ne întâlnim cu un mediu diferit ne ajută să ne dezvoltăm ca profesionişti.

► Din punctul meu de vedere, cariera este în mâinile noastre. Nu cred că trebuie să aşteptăm ca cineva să ne deschidă uşi.

► Plecarea din România a fost o alegere pe care am făcut-o pentru a câştiga experienţe noi, cred că este o oportunitate unică pe care am avut-o, cea pe care mi-a oferit-o Citi, să pot să ajung într-o ţară atât de interesantă precum Africa de Sud. Nu mă uit în urmă ce alte potenţiale drumuri aş fi putut să aleg. Este important drumul pe care l-am luat şi oportunităţile care mi se deschid aici.

 

 

Florin Ilie, deputy CEO & head of wholesales, ING Bank

► ING a crescut, creşte şi piaţa, iar pe corporaţii, estimarea mea este că piaţa a crescut cu 12-13%, în termeni euro.

► Companiile au intrat mult mai bine pregătite, cu cât au fost mai mari cu atât au reacţionat mai bine

► În toată perioada asta nu am vazut un singur caz de surpriză în bilanţul portofoliului nostru la corporaţii.

► Pe energie este foarte multă oportunitate şi din PNRR şi altele.

► Oportunităţi în România sunt, dar trebuie să ne mişcăm mai repede. Procentul investiţiilor în PIB creşte, am ajuns la peste 5% în PIB. Problema este să decidem proiectele mai repede.

► Moratorile şi schemele de ajutor au contat extrem de mult pentru IMM-uri. Corporaţiile, în vasta majoritate, nu au avut nevoie, au putut trece fără ajutor.

 

 

Alina Stancu Bîrsan, partener, Filip & Company

► Ce am simţit anul trecut a fost că într-adevăr instituţiile de credit au încercat să îşi sprijine clienţii, dincolo de lucrurile aprobate prin modificări legislative. A fost multă atenţie concentrată pe clienţi şi nevoile lor şi au fost multe situaţii în care băncile au încercat să găsească soluţii cumva croite pe fiecare client.

► Piaţa bancară din România e o piaţă în creştere accelerată (n.org: booming), foarte activă, şi din ce vedem noi activitatea nu se rezumă la un sector sau un anumit tip de companie. Se caută în continuare debitorii foarte solizi şi pe ei se concentrează băncile, dar este activitate şi avem proiecte de finanţare în toate sectoarele, de la energie, real estate, agricultură, IT, FMCG, toate zonele care sunt foarte active în general în acest moment.

 

 

Dragoş Popa, director departament companii mari, sector public şi companii multinaţionale la Citi România

 

 

 

► Anul 2020 şi începutul anului 2021 au fost foarte buni, am reuşit să ne susţinem clienţii pe tot palierul de produse pe care le oferim în mod curent, deci business este.

► Şi piaţa a crescut, ne uităm la nişte companii din România care au devenit mult mai mature, mai sofisticate, mai complexe. Cel mai simplu exemplu este UiPath, un flagship care s-a listat la New York Stock Exchange pentru o sumă impresionantă. Creşte complexitatea, creşte accesul la surse alternative de finanţare.

 

 

 

Cristian SporIş, vicepreşedinte corporate la Raiffeisen Bank

► Faptul că nu am văzut în ultimul an şi jumătate debitori mari cu probleme a fost şi datorită †mixului de politici publice, cât şi ajutorului dat de bănci prin moratorii private, apoi prin moratorii publice. A fost la momentul potrivit un stimul, un ajutor, un mix care ne-a ajutat să trecem peste momentul crizei sanitare. Ceea ce am văzut ulterior este că firmele au beneficiat de acest moment, bilanţurile lor s-au consolidat, vedem industrii în toate domeniile de activitate cu creşteri ale creditării.

► Încrederea consumatorilor şi a producătorilor, a companiilor, este la un nivel foarte ridicat şi acest lucru ajută foarte mult creşterea economică, care poate să fie într-o zonă mult mai elevată decât prognozele.

► Cred că o să avem o surpriză plăcută în privinţa creşterii economice. Dacă ne uităm doar la o singură cifră s-ar putea să fie doar o informaţie parţială, să avem o cifră mare, dar trebuie să ne uităm şi la alte aspecte ale economiei. Avem deficitele gemene, bugetar şi de cont current. Cererea este mai mare decât puteam să producem.

 

 

Vladimir Kalinov, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank

 

► Aproape toate produsele sunt disponibile deja în aplicaţia mobilă sau în online ceea ce duce la un proces natural de descoperire din partea clienţilor.

► Vedem că avem clienţi care până acum nu au făcut investiţii în produse de economisire în fonduri mutuale care au început să facă acest lucru pe platformă doar pentru că au descoperit acest element.

► Noi credem că cel mai scump capital al organizaţiei este capitalul uman şi, în aceste condiţii, ne vom concentra mai mult pe consilierea financiară în mai mare măsură şi mult mai puţin pe partea de servisare. Branch-ul viitorului va fi locul unde clienţii vor veni când au nevoie de consiliere financiară, pentru a înţelege un pic mai bine produsele financiare.

 

 

 

Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte al First Bank

► Am tras concluzia că un context pandemic a accelerat digitalizarea şi comportamentul clienţilor şi ne-a adus piaţa din România la un ecart de 1-2 ani de zile pe pieţele mature din Europa de Vest.

► Cel mai important factor este aplicaţia de internet banking. Clienţii persoane fizice au preponderent partea de aplicaţie de pe mobil în atenţie. Evident partea de sucursarsale scade în importanţă.

► În paralel, băncile trebuie să îşi adapteze şi să creeze acele priorităţi care să răspundă comportamentului clientului, acestea fiind tot ceea ce înseamnă experienţa digitală în partea de vânzare şi servisare a clienţilor.

► Eu mă bucur că în urmă cu 4 ani de zile am crezut în videobanking, atunci când cadrul legislativ nu ne ajuta, iar azi vedem o creştere de 300% în zona de performanţă a canalelor digitale.

►Ce am schimbat noi în strategie aş spune că nu am schimbat nimic. Ne-am uitat la început, la pieţele mature, la jucătorii neobănci şi ne-am definit strategia de digital with human touch. Presiunea clientului şi eficienţei costurilor nu a făcut decât să accelereze.

 

 

Cosmin Vladimirescu, country manager Romania şi Croaţia la Mastercard

► Putem măsura creşterea comerţului electronic doar empiric, comparând cu ce s-a întâmplat în anii anteriori. Lucrurile au mers foarte bine anul trecut.

► Creşterile au fost foarte bune, am văzut că gradul de penetrare al plăţilor online la comercianţi a crescut cu peste 50%. La noi în portofolii am constatat o dublare a ratei de creştere a tranzacţiilor online.

► Urmărim cu mare atenţie ca nu cumva creşterea de share a plăţilor electronice să se deprecieze odată ce comerţul îşi revine la normal. Dacă am crescut de la 12% - 15% în PIB undeva mai aproape de 16% - 17%, să nu ne întoarcem acolo unde eram în 2019.

► Suntem un pic în urmă la toate domeniile astea (digitalizarea ANAF, casele de marcat, introducera POS-urilor, plata cu cardul la instituţiile statului).

 

 

Mihaela Bîtu, CEO ING

► Ne menţinem apetitul de a ne dezvolta. Ne-am dezvoltat foarte frumos în ultimii ani, am urmat o politică foarte consecventă de a creşte organic şi este scenariul pe care îl urmăm în continuare. Nu ne propunem neapărat o creştere a cotei de piaţă în sine, dar ne propunem să aducem experienţe interesante clienţilor şi să contribuim la dezvoltarea sistemului bancar şi a economiei.

►  ING  a ieşit foarte bine din această criză. Ducem cu consecvenţă o politică prudentă, responsabilă, şi din această perspectiva am parcurs destul de bine această perioadă.

► Criza a fost mult mai puţin severă decât ne temeam acum un an. Suntem într-un scenariu care ne-a depăşit şi cele mai optimiste aşteptări.

► Am recuperat tot ce am pierdut în 2020 din perspectiva PIB. Observăm o tendinţă pozitivă, o bună încredere a companiilor de a investi, observăm planuri de investiţii. Încrederea pare că a revenit.

► Al doilea semestru îl văd cu o tendinţă pozitivă ca toată lumea. Este un scenariu pozitiv, este adevărat cu acest spectru al unui potenţial val 4, dar care sperăm că va fi atentuat poate de campania de vaccinare.

 

Francis Malige, managing director, Financial Institutions la BERD

► Suntem acţionari la Banca Transilvania. Suntem de aproape 20 de ani acţionari şi am văzut cum a crescut dintr-un creditor regional în liderul pieţei de astăzi. Suntem de asemenea, acţionari în First Bank, care este într-un alt stadiu.

► Există o oportunitate de a împinge câteva acţiuni pe piaţa de capital ale unor companii deţinute de stat. Am investit de-a lungul timpului în 8 companii de top de pe piaţa de capital. Nu mai suntem acţionari in majoritatea din acele companii, dar cu cât există asemenea companii pe piaţa cu atât dezvoltarea va fi una mai performantă.

► Cred că piaţa din România este într-o stare destul de bună. Cu toate acestea în toate sectoarele bancare din România sunt trenduri potenţial negative, privind ratele de dobândă negative.

► Această criză a demonstrat că băncile au fost mai bine pregătite pentru aceasta faţă de cea precedentă. În 2020, BERD a decis să fie foarte activă în această criză şi am lansat pachetul de solidaritate pentru bănci. Nu am prea folosit acest pachet în România, ceea ce arată rezilienţa şi starea bună a pieţei din România.

 

 

Camelia Ivan, CEO, Trans Sped:

► În acest moment, doar 20% dintre companii îşi depun declaraţiile semnate cu un certificat calificat şi doar 5% din populaţia de retail. Nevoia de digitalizare este în creştere şi cu siguranţă va evolua în perioada următoare. Suntem la un început bun, de la un 5-10% cât eram înainte de pandemie am ajuns la 20-25%, e o creştere bună, mai e loc în piaţă, dar e un bun catalizator.

► Sunt tot mai multe bănci care au ales să ofere clienţilor companii certificate digitale calificate fie gratuit, fie subvenţionând preţul acestora, astfel încât să sprijine companiile pentru digitalizare, atât pentru documente în relaţia cu banca, cât şi pentru alţi parteneri sau autorităţi publice

► Dacă discutam de semnătură electronică nice-to-have, acum e must-have pentru că sunt multe activităţi pe care nu le mai putem face fără. Mai mult, rolul digitalizării şi al semnăturii electronice este să păstrăm securitatea, valoarea juridică a documentelor şi să economisim cele mai importante resurse, adică timpul şi banii.