ZF/Scandia. Cum creştem industria alimentară românească. Cum punem mai multe alimente româneşti pe rafturile magazinelor: la unele culturi avem excedent, la altele producţia este zero. Fără planificare şi corelare între ferme şi procesatori ne vom adânci în consumul din import

♦ ZF a început o nouă campanie editorială, susţinută de Scandia Food, prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare.

Mazăre congelată din Polonia, spanac şi conopidă congelate de provenienţă „UE“ ambalate în Belgia, bulion din concentrat de tomate de provenienţă „din afara UE“, burger de vită din Germania, brânză pentru copii din Spania, conserve de ardei iuţi din Turcia – sunt doar câteva exemple de produse alimentare cu valoare adăugată care se găsesc în prezent pe rafturile magazinelor de pe plan local şi a căror producţie nu depinde neapărat de sezonul în care ne aflăm.

Iar numărul acestora continuă să crească, vedem tot mai multe branduri de import pe măsură ce apetitul românilor pentru diversificarea alimentaţiei creşte. Tot mai mult produse din Polonia, dar şi din afara UE îşi fac loc pe rafturile pe care se află foarte puţine produse „made in Romania“, iar preţul mai mic îl împinge pe consumatorul român să aleagă de cele mai multe ori un produs care nu este realizat pe plan local.

„Din cauza faptului că producţia internă nu poate acoperi cererea internă, importurile cresc într-un ritm mai mare decât exporturile astfel că pentru creşterea consumului de alimente din producţia internă ar trebui să existe o susţinere mult mai mare a producătorilor români şi a producţiei interne. Un rol important cu siguranţă îl va juca şi crearea unei strategii care să vizeze produsele româneşti şi să încurajeze consumatorii să se îndrepte către produsele autohtone mai ales că avem produse  de foarte bună calitate, care pot concura cu produse internaţionale dar care, în acest moment nu beneficiază de susţinere nici la nivel de ţară şi implicit nici din partea consumatorilor foarte mult“, spun reprezentanţii Scandia Food, cel mai mare jucător de piaţa de conserve pe bază de carne. El consideră că o astfel de abor­dare ar încuraja listarea produselor româ­neşti şi implicit impulsionarea consuma­torilor de a se orienta către produse româneşti într-o pondere mai mare.

Dacă ne referim la legume, agricultura românească nu stă bine având în vedere că datele de la Institutul Naţional de Statistică arată o scădere a suprafeţei cultivate de legume. În 2021, au fost cultivate peste 197.000 de hectare, în scădere cu circa 2% faţă de anul precedent, conform calculelor ZF pe baza datelor INS. Şi în ceea ce priveşte mazărea, suprafaţa cultivată este în scădere, deşi până în 2018 aceasta a fost pe o pantă ascendentă, iar în ultimii ani s-au făcut investiţii în cultivarea acestei legume. Ca producţie însă, cantitatea de mazăre a fost pe creştere în 2021, la fel şi în cazul legumelor în general.

„Culturile pentru industrializare nu au mai fost subvenţionate, deci au dispărut. Aşa că fabricile de conserve nu funcţionează pentru că nu au materie primă. S-au alocat bani europeni pentru modernizarea fabricilor de conserve şi ele zac, nu sunt eficiente pentru că nu au materii prime. Din totalul terenurilor arabile, 70% sunt cultivate cu cereale şi necesarul de consum de pâine este mai mic. Ar trebui să se coreleze necesarul de consum de produse agro-alimentar al României cu planificarea suprafaţelor de teren arabil. La unele culturi este excedent, la altele avem producţie zero“, a spus Gheorghe Vlad, fermier şi preşedintele OIPA Legume-Fructe.

De altfel, dacă luăm în calcul mazărea vedem puţine produse pe care scrie la ţara de provenienţă România.

De exemplu, Casa Ţărănească şi Unilever sub brandul Delikat au pe etichetă faptul că mazărea provine din România. Anul acesta, alocarea financiară pentru Sprijinul cuplat pentru venit-leguminoase pentru industrializare – mazăre de grădină, fasole boabe şi fasole păstăi este orientativ stabilită la 1,35 mili­oane de euro, cu un cuantum unitar planificat de 215 euro/ha. Gheorghe Vlad consideră că subvenţiile sunt mici pentru a putea impulsiona fermierii să investească în astfel de culturi.

 Însă, doar cei care cultivă mazăre, tomate, cartofi, fasole şi castraveţi pentru industrializare primesc subvenţii, alte legume pentru industrializare nefiind pe listă. Iar importurile de legume s-au ridicat la peste 530 de milioane de euro în 2021, în timp ce importurile de preparate din legume şi din fructe la 400 de milioane de euro, conform datelor INS centralizate de ZF.

Mai departe, în magazine vedem în această perioadă şi legume proaspete aduse din alte ţări, iar acest lucru poate fi pus pe seama sezonalităţii. Cu toate acestea, legumele sunt printre cele mai importate produse alimentare aduse de peste hotare. Iar dacă ne uităm la balanţa comercială din sectorul alimentar vedem că pe primul loc în topul alimentelor importate stă carnea, în special carnea de porc. În această perioadă, consumul este la cel mai scăzut nivel din an, spune Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, de aceea frigiderele magazinelor sunt pline cu carne de porc românească.

Problema apare după luna mai, atunci când românii încep să iasă la iarbă verde şi pregătesc carne la grătar, dar şi în perioada iernii, aproape de Crăciun, atunci când importurile cresc puternic din cauza cererii foarte mari.

„Ca să ajungem la o creştere a producţiei de carne de porc ţine de autorităţi. Mă refer la subiectul pestei porcine africane, care a ajuns la 5 ani şi jumătate de când umblă prin România şi acest virus nu este nici pe departe stopat. Ca atare, dacă autorităţile vor lua măsuri concrete pentru stoparea virusului, asta va încuraja şi investitorii să pornească alte ferme de porci. În plus, la ora actuală sunt multe ferme care stau goale din cauza pestei porcine. O decizie clară a autorităţilor în direcţia stopării bolii ar da un semnal pozitiv şi investitorilor“, a spus Ioan Ladoşi.

Importurile de carne se apropie de 1 miliard de euro anual şi mai importăm şi preparate din carne şi din peşte de peste 300 de milioane euro anual, conform INS.

Balanţa comercială nu stă bine în nicio categorie din industria alimentară, pe măsură ce competiţia cu producătorii din alte ţări, în special cu cei din Polonia este din ce în ce mai mare.