Bursă. De ce cresc numărul tranzacţiilor şi volumele atunci când bursa scade? „Panică. Sunt investitori care poate nu au înţeles pe deplin“

♦ Numărul tranzacţiilor a urcat la 1,5 milioane în primele opt luni din 2024, fiind foarte probabil ca frecvenţa tranzacţionării din acest an să ajungă la cel mai ridicat nivel din 2007 încoace (2,2 milioane) sau chiar să cunoască un nou maxim istoric.

Recentul siaj al scăderilor de pe pieţele externe a adus la Bursa de Valori Bucureşti un număr record de tranzacţii în şedinţa de luni, 5 august 2024, iar asta s-a întâmplat pe fondul celei mai mari scăderi a indicelui BET (3,63%) din decembrie 2022 încoace. O lună mai târziu, la începutul lunii septembrie se observă din nou o intensificare a tranzacţionării pe fondul unor dinamici mai abrupte ale indicelui de referinţă, iar acest fapt se poate remarca de asemenea şi în alte perioade de stres, arată Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management.

„Dacă ne uităm la volumele de tranzacţionare din martie 2020, cele mai mari au fost pe minimul pieţei, deci s-a dovedit o greşeală să vinzi atunci. În 2022, cele mai mari volume au fost în ultimele zile din februarie, când, la fel, s-a dovedit a fi o eroare să vinzi. Iarăşi, la începutul lunii august, când au fost volume foarte mari, s-a dovedit din nou că a fost eroare să vinzi. Încercaţi să nu fiţi emoţionali. Nu este un motiv să acţionaţi doar pentru că aţi văzut că un ticker s-a mişcat în sus sau în jos“, a spus Mihai Purcărea în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de astăzi.

Pe 5 august au fost încheiate un număr record de tranzacţii (36.678 de operaţiuni), mai mari chiar şi decât în momentul COVID-19 din martie 2020, izbucnirea războiului în Ucraina din februarie 2022 şi listarea Hidroelectrica în vara lui 2023. Spre comparaţie, precedentul record era în pi­cioare din 7 martie 2022, respectiv 25.400 de tranzacţii, adică la câteva zile de când investitorii aveau să realizeze că pentru prima oară în 50 de ani se confruntau cu un risc major: începerea unui război în toată regula în Estul Europei.

ZF a împărţit lichiditatea pe segmentul de acţiuni la numărul tranzacţiilor din primele sesiuni ale lunii august 2024 pentru a calcula o valoare medie a lichidităţii per tranzacţie. Comparând-o cu dinamicile indicelui BET, putem observa că aceasta a crescut de la 6.067 de lei pe 1 august, când BET a scăzut cu 0,02% la 8.488 pe 2 august, când BET a scăzut cu 1,07%. S-a menţinut ridicată la 7.644 de lei pe 5 august, când BET a avut scăderea de 3,63% şi a coborât la 5.854 de lei pe 6 august, când BET a revenit pe plus (0,65%).

„Vedem de fiecare dată volume de tranzacţionare foarte mari când sunt scăderi. Lumea se panichează şi sunt investitori care poate nu au înţeles pe deplin sau nu se aşteptau să aibă astfel de fluctuaţii şi au zis să vândă pentru că nu au făcut o investiţie bună. Sunt alţi investitori care au prins poate scăderi mai mari şi mai de durată, de exemplu invadarea Ucrainei în februarie 2022 sau criza coronavirus în martie 2020 şi atunci au zis să vândă repede. Din punctul meu de vedere, sunt şi greşeli“, a mai spus Mihai Purcărea.

Dacă ai o abordare pe termen lung în investiţii (probabil singura cale de a avea succes semnificativ) şi investeşti recurent, efortul anticipării nu are rost, pentru că beneficiile nu sunt majore.

În acelaşi timp, rişti să fii prins într-o tranzacţionare mai speculativă care să te deturneze de la strategia de bază.

„Statisticile pe perioade lungi arată că randamentele nu sunt influenţate aproape deloc de alegerea «momentului oportun», chiar dacă acesta ar fi identificat cu precizie“, scrie Gabriel Aldea de la Investimental.

Un aspect care împiedică majoritatea investitorilor să intuiască cu succes o criză majoră şi să ia decizii investiţionale în consecinţă este faptul că înainte de o mare criză sentimentul care domină covârşitor investitorii este acela de optimism exagerat (nefondat) favorizând asumarea unor riscuri mai mari decât în mod normal.

„Ca să poţi evita acest sentiment este necesar să ai o disciplină foarte bună, să fii informat fără să te laşi pradă sentimentelor de optimism care emană din piaţă/presă/etc. şi să ai un plan/strategie clară de la care să nu te abaţi“, completează el.

Într-un tablou mai amplu, tendinţele mai pregnante de creştere şi de scădere, în cazul volumului şi al numărului de tranzacţii, se văd în preajma evenimentelor economice majore – de exemplu, criza financiară din 2007-2008 şi criza pandemică declanşată în 2020.

Numărul tranzacţiilor, pe de altă parte, a trecut de 1 milion în anii de dinainte de criza financiară, coborând sub acest prag în 2011. Vârful, 2,21 milioane de tranzacţii, a fost atins în 2007, iar în anii următori numărul tranzacţiilor a cunoscut un declin, reflectând impactul crizei financiare globale.

În 2020, după declanşarea pandemiei de COVID-19, numărul tranzacţiilor a început să urce din nou, trecând pragul de 1 milion în 2021 şi ajungând la 1,4 milioane în 2022 şi 1,6 milioane în 2023. Până la finele lunii august 2024, numărul tranzacţiilor a urcat la 1,5 milioane, astfel că este foarte probabil ca frecvenţa tranzacţionării din acest an să ajungă la cel mai ridicat nivel din 2007 încoace sau chiar să cunoască un nou maxi  istoric.

Tendinţele observate în evoluţiile volumului şi a numărului de tranzacţii constată o corelaţie între aceşti indicatori, cu o creştere până în 2007, urmată de o scădere până în 2019 şi o redresare în ultimii ani, însă, deşi există o corelaţie generală, relaţia nu este liniară în anii ante şi post-crize.

În timp ce mulţi investitori de retail au decis să îşi rebalanseze portofoliile, acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu investitorii instituţionali. Cei din urmă pot realiza tranzacţii bloc, de dimensiuni foarte mari, de obicei în afara pieţei, dar înregistrate în piaţă, iar o singură tranzacţie, în piaţă sau în afara ei, poate implica un număr foarte mare de acţiuni. Din acest motiv, se poate observa că volumul tranzacţionat a avut o volatilitate mai ridicată în perioadele de criză şi redresare.

Pe de altă parte, volumul tranzacţiilor este determinat în mare măsură de contextul macroeconomic, dar poate fi şi un efect al atractivităţii ofertelor publice de acţiuni. Volumul de tranzacţionare depinde de numărul de titluri aflate în circulaţie, care la rândul său depinde de numărul listărilor noi, numărul de instrumente disponibile la tranzacţionare şi tranzacţionate şi de alte operaţiuni de capital.