Emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Cum se prefigurează a doua jumătate a anului la Bursă? Ioan Gheorghiu, Amundi AM: Trebuie să ne uităm la principalii factori ce generează inflaţie. Din toamnă-iarnă, vom putea aprecia mai bine eficienţa politicilor monetare

♦ Principiile unei resetări economice, reprezentate de preţul acţiunilor şi capacitatea obligaţiunilor de a genera valoare ♦ Între timp, războiul din Ucraina rămâne un accelerator al actualului mediu economic.

Primul semestru al anului a fost marcat de o complexă serie de evenimente şi fenomene economice, de la războiul din Ucraina şi creşterea inflaţiei la nivel global la măsurile marilor bănci centrale de majorare a dobânzilor, deteriorarea perspectivelor financiare şi intrarea în piaţa „bear“ a unora dintre cele mai importante burse din lume.

În acest context, cum poate arăta a doua jumătate a anului şi, în consecinţă, cum se vor comporta pieţele de capital?

„Trebuie să ne uităm cu atenţie la principalii factori care generează inflaţie şi dacă consumatorii nu sunt prea influenţaţi de sentimentul economic «doom and gloom» şi îşi reduc cumpărările. Deci sperăm ca toate presiune din primele două trimestre, în special cele din energie şi mărfuri, să dispară“, spune Ioan Gheorghiu, deputy manager, Amundi Asset Manage­ment, cel mai mare administrator de investiţii din Europa, care gestionează active de circa 2.000 de miliarde de euro. Prezent în timpul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi din 27 iunie, reprezentantul Amundi a afirmat că observă o reîntoarcere a trendului pieţei mărfurilor, argumentând că, deşi creşterea preţurilor nu mai este la fel de susţinută, nu poate stabili dacă fenomenul reprezintă o corecţie a preţurilor sau o revenire la trendul general, aşa cum s-a întâmplat la finele lui 2008, când marile economii au intrat în recesiune.

„În toamnă/iarnă, vom putea aprecia cu acurateţe mai mare eficienţa politicilor monetare şi încotro ne îndreptăm. Suntem într-un scenariu „bear“ urât şi contează mai puţin ce se întâmplă punctual în fiecare economie. Contează care sunt principiile pentru resetare, deci cât de ieftine vor fi acţiunile faţă de ceea ce ne aşteaptă în viitor şi dacă obligaţiunile se înscriu pe un trend sustenabil de a genera valoare din cupoane şi yielduri. Cheia este însă la băncile centrale“, adaugă Ioan Gheorghiu.

De altfel, scenariile cu privire la stagflaţie (inflaţie mare şi creştere economică slabă) au luat naştere încă de toamna trecută din cauza problemelor lanţurilor de distribuţie şi preţurilor mărfurilor, notând în primul rând produsele agricole şi materialele de construcţii. 

„Acea inflaţie tranzitorie a Rezervei Federale a avut potenţial şi, din păcate, chiar a devenit o inflaţie continuă. Profilul nostru conservator de risc tocmai asta avea în vedere; un scenariu pesimist mânat de inflaţie (...) Ce se întâmplă în Ucraina este un accelerator a ceea ce se întâmplă în mediul economic, în special în emisfera nordică, din Statele Unite până în Japonia.“

Între timp, Ioan Gheorghiu afirmă că acţiunile din Statele Unite sunt în continuare scumpe, însă investitorii se pot orienta către o serie mai ieftină de variante în Europa şi pieţele emergente (precum Republica Populară Chineză) şi ar trebui să îşi creeze un portofoliu ultradiversificat.

„Marea resetare în obligaţiuni s-a produs, dar nu ştim dacă au atins preţurile pentru a fi atractive pe termen lung... Este un moment mult mai bun pentru o rebalansare a portofoliului. La aceste niveluri, modelul de 50% acţiuni – 50% obligaţiuni îşi poate îndeplini rolul de buffer în cazul unei recesiuni. Însă este greu de spus dacă vor avea o evoluţie pozitivă doar în sus de acum înainte“, spune reprezentantul administratorului de investiţii.

 

Alte declaraţii:

Nu credem că războiul în sine este un factor generator de inflaţie. În inflaţie sunt trei componente importante, iar una din ele – partea de mărfuri – pare că cedează, din fericire.

Acum însă nu ştim cât de importante sunt celelalte două componente: spirala preţuri-salarii, deci dacă se pune presiune pe consum şi creştere de salarii pentru a creşte puterea de cumpărare, ceea ce este un factor de alimentare pentru inflaţie; preţurile din industrie (preţurile cu care se aprovizionează companiile pentru a oferi produse şi servicii către populaţie) sunt la o creştere de circa 35%...

Dacă firmele au pricing power, atunci ne vom confrunta cu siguranţă cu acest mediu inflaţionist în prima jumătate a anului viitor.  Pe de altă parte, dacă intrăm într-o recesiune – chiar dacă nu este scenariul de bază –, această presiune inflaţionistă dispare de la sine, aici fiind partea bună.

Pe partea de mărfuri, se pare că am ajuns la vârful inflaţiei... Se pare că, în ceea ce priveşte partea de mărfuri, am ajuns la vârf din prisma comportamentului consumatorilor şi preţului mărfurilor. Însă rămân preţul forţei de muncă şi modul în care companiile vor forţa trecerea noilor preţuri către consumatori. Personal, cred că vârful este la sfârşitul toamnei, mai puţin componenta de energie care este foarte greu de apreciat.

Având în vedere problema războiului, probabil vom avea de a face cu o recesiune uşoară în Europa.