Emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Investitori, nu uitaţi! 25 mai, ultima zi pentru declaraţia unică. Ce paşi trebuie să urmaţi. Amenzi pentru nedepunere şi neplată de 50-500 de lei

Anul acesta, termenul de depunere pentru declaraţia unică privind veniturile obţinute pe parcursul anului 2021 este data de 25 mai, care coincide cu termenul de plată al impozitului. Astfel, pe lângă faptul că investitorii locali vor fi nevoiţi să depună respectiva declaraţie, va trebui să plătească un eventual impozit datorat până la aceeaşi dată, nemaiaşteptând o decizie de impunere din partea autorităţii fiscale, întrucât declaraţia unică se bazează pe principiul autoimpunerii, explică Daniel Jinga, senior manager, People Services, KPMG România.

De obicei, declaraţia unică se adresează persoanelor fizice care obţin alte tipuri de venituri în afara celor salariale.

„Eu, contribuabil, am obligaţia de a-mi calcula impozitul şi de a-l plăti către stat, nemaibazându-se pe emiterea unor decizii de impunere de către autoritatea fiscală. După depunerea declaraţiei şi plata impozitului, autoritatea fiscală are dreptul de a iniţia controale în cazul în care doresc să facă asta, moment în care ne pot solicita documente care să ateste că sumele declarate sunt corecte şi complete. Declarăm pe proprie răspundere că am obţinut un anumit venit pe care se datorează un anumit impozit. După care, autorităţile pot veni în control”, a spus Daniel Jinga în timpul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi, ediţia din 23 mai.

În ceea ce priveşte obligaţia depunerii declaraţiei unice, discuţia pleacă de la termenul de rezidenţă fiscală, concept care spune că un contribuabil are obligaţia de a declara veniturile obţinute din orice colţ al lumii în România, de exemplu.

„Dacă sunt nerezident fiscal în România, am totuşi obligaţia de a depune declaraţia unică dacă avem venituri obţinute în România. Deci totul se leagă de obţinerea unor venituri (...) Nu există un plafon din perspectiva impozitului pe venit. Nu vorbim de venituri în cazul cărora există obligaţia de reţinere a impozitului la sursă, un exemplu fiind dividendele plătite de o societate din România.”

Declaraţia unică nu reglementează doar obligaţia declarării veniturilor personale cu scopul determinării impozitului pe venit, adaugă Daniel Jinga, ci şi obligaţia declarării veniturilor cu scopul de a determina contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Astfel, spre deosebire de impozitul pe venit, există un plafon de 12 salarii minime care spune dacă o persoană are sau nu obligaţia de a declara.

„Dacă în 2021 am obţinut alte tipuri de venituri în afara celor salariale care, însumate, depăşesc plafonul de 12 salarii minime, am obligaţia să introduc şi CASS în declaraţia unică, care reprezintă 10% din acest plafon. Principalul risc este legat de impunerea unei amenzi pentru nedepunere, fiind în intervalul 50-500 de lei”, spune reprezentantul companiei de consultanţă financiară şi audit.

Data de 25 mai reprezintă şi termenul de plată. Aşadar, investitorii pot ajunge în situaţia în care nu declară şi nu plătesc impozitul la timp, ceea ce poate rezulta în întârzieri la plată, asupra cărora se pot calcula dobânzi şi penalităţi în cuantum de 0,03% pe fiecare zi de întârziere.

„Dacă vorbim de investitorii de la bursa din România, în mod normal, contribuabilii ar trebui să primească o centralizare din partea intermediarului cu toate câştigurile/pierderile de capital. Dacă nu au primit, ar trebui să discute cu brokerul”, adaugă Daniel Jinga.