ZF Deschiderea de Astăzi. Alin Brendea, analist: Bursa s-a dublat cu tot cu dividende din mai 2025 încoace, deci nu excludem corecţii, chiar dacă piaţa a continuat să ignore scenariile negative cu care era acreditată

♦ Agenţia S&P a menţinut luna trecută ratingul României la limita recomandată investiţiilor, dar avertizează asupra unui deficit de 6,25% şi a stagnării economice în 2026 ♦ În paralel, CFA România anticipează o recesiune de 1% şi avertizează că instabilitatea politică poate retrograda ratingul suveran în categoria „junk“

Indicele local al dividen­delor BET-TR s-a apreciat cu 87% în cele 13 luni dintre aprilie 2025 şi mai 2026, performanţă care plasează piaţa locală în topul randamentelor la nivel global.

Totuşi, amploarea creşte­rilor, corelată cu starea actuală a economiei româneşti, poate deschide calea către noi episoade de corecţie pentru acţiunile lis­tate la Bursa de Valori Bucureşti, consideră analistul Alin Brendea, invitat la emi­siunea ZF Deschiderea de Astăzi.

„Avem o perioadă lungă de creştere: BET-TR s-a dublat în ultimul an, adică faţă de luna mai 2025, iar din acest punct de vedere ar putea să existe o probabilitate ridicată ca în acest an să vedem şi corecţii, poate unele dintre ele mai importante. Expresia „sell in may and go away“ ar putea deveni una actuală, însă piaţa locală a infirmat deja în mod constant scenariile negative cu care era acreditată, folosind argumente solide, în ultimul an“, spune el.

Evoluţiile din ultimele luni au fost susţinute de fluxurile masive care alimentează ringul bursier, unde comunitatea de retail a depăşit recent pragul istoric de 300.000 de participanţi. În plus, injecţiile constante de capital dinspre Pilonul II de pensii private creează o cerere structurală pentru marii emitenţi, protejând cotaţiile în ciuda semnalelor de încetinire a produsului intern brut.

Decuplarea de economia reală este favorizată şi de structura specifică a indicelui principal, concentrat pe sectoarele energetic şi bancar. Având bilanţuri solide şi beneficiind de tarife reglementate, marii jucători rămân relativ imuni la scăderea imediată a consumului populaţiei.

„Într-un scenariu optimist, economia românească ar putea avea o imagine macro uşor mai pozitivă în a doua parte a anului în condiţiile în care ar trebui să scadă inflaţia. Iar dacă s-ar tempera criza energetică şi ameninţările geopolitice, am putea vedea o revenire a economiei locale spre creştere sau măcar spre stagnare, după scăderile din ultimele trimestre“, adaugă analistul bursier.

Luna trecută, agenţia S&P a reconfirmat ratingul României la BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, avertizând asupra riscurilor de ratare a consolidării fiscale după dizolvarea guvernului. Agenţia se aşteaptă la stagnare economică şi la un deficit de 6,25% din PIB în 2026, stabilitatea depinzând de formarea unui nou executiv şi de atragerea fondurilor europene.

Riscul unei recesiuni uşoare, cu o contracţie de până la 1%, este anticipat şi de CFA România, care avertizează că menţinerea deficitului în teritoriu nesustenabil şi escaladarea instabilităţii politice pot declanşa o retrogradare a ratingului suveran la nivelul „junk“, element de natură să prăbuşească încrederea investitorilor şi să scumpească finanţarea.