ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. An bun pentru fondurile de acţiuni. Robert Burlan, Raiffeisen AM: Datorită noilor bani intraţi în piaţă, este posibil să fi fost mai active decât fondurile de pensii. Totuşi, evaluările de pe bursa locală devin o provocare, motiv pentru care privim inclusiv spre pieţele externe

♦ Cele mai performante fonduri locale deschise de acţiuni au la bază indicii de la bursa locală, precum indicele de referinţă BET, indicele dividendelor BET-TR sau BET-NG, unde sunt incluse companii de energie şi utilităţi ♦ „Fondurile de investiţii şi investitorii de retail par să fi fost cei mai activi în ultima perioadă şi cei care au susţinut creşterea pieţei“

Anul 2026 a adus o dinamică remarcabilă pentru fondu­rile de acţiuni, impulsionate de un val consistent de capital şi de entuziasmul în creştere privind ETF-urile. De exemplu, Raiffeisen Asset Management, al treilea cel mai mare administrator de fonduri de pe piaţa locală, a atras subscrieri de circa 110 milioane de euro de la început de an, în vreme ce fondurile de acţiuni au ajuns să rivalizeze în premieră cu fondurile de pensii, cei mai importanţi investitori de la Bursa de Valori Bucureşti.

Pe de altă parte, evaluările ridicate de la BVB – unde profiturile companiilor nu au crescut în acelaşi ritm cu preţurile acţiunilor în ultimul an, conform analiştilor – îi determină pe administratori să privească spre pieţele externe, în căutarea unor companii considerate mai ieftine, spune Robert Burlan, director de investiţii la Raiffeisen AM, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

„A fost un an foarte bun pentru fondurile de acţiuni. De la începutul anului până în prezent, avem subscrieri nete din partea clienţilor de circa jumătate de miliard de euro, astfel că dimensiunea activelor în administrare pentru această categorie de fonduri a ajuns la circa 14 miliarde de lei, adică 20% din investiţiile fondurilor de pensii Pilon II în acţiuni“, explică reprezen­tantul Raiffeisen.

Dinamica vine într-un moment în care apetitul publicului pentru piaţa de capital a atins praguri istorice, impulsionat atât de digitalizarea accesului la instrumente financiare, cât şi de popularizarea conceptu­lui de investiţii la bursă – elemente care, recent, s-au tradus direct în preferinţa tot mai ridicată pentru ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă), dincolo de investiţiile individuale în acţiuni listate.

„Ca atare, fondurile de acţiuni au ajuns un jucător semnificativ în piaţa locală şi toţi aceşti bani noi care au intrat în această perioadă, fie în fonduri administrate activ, fie în investiţii pasive de tip ETF-uri, au trebuit ulterior să fie investiţi în piaţă şi bineînţeles că au susţinut creşterea din ultima perioadă“, continuă Robert Burlan.

Raiffeisen AM raporta active de 8,5 miliarde de lei la finele lunii mai, ajungând astfel la o cotă de piaţă de circa 20%, conform celor mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF). Prin comparaţie, cu un an mai devreme, compania avea active de 5,5 miliarde de lei şi o cotă de 19%.

„Este posibil ca fondurile de acţiuni să fi fost un jucător mai activ decât fondurile de pensii în această perioadă deoarece acolo există şi o constrângere din punct de vedere al gradului de risc. Deci cel mai probabil, fondurile de investiţii şi investitorii de retail, care au o pondere tot mai însemnată, par să fi fost cei mai activi în ultima perioadă şi cei care au susţinut creşterea pieţei.“

Conform unei analize recent realizate de ZF, creşterile bursiere din ultimul an, când indicele dividendelor BET-TR aproape s-a dublat, au redesenat complet topul celor mai performante fonduri deschise de acţiuni disponibile în România, şapte din zece fonduri având la bază un indice de la BVB, precum BET sau BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi.

„Aş fi atent însă din perspectiva multiplilor de evaluare. Pe măsură ce avem intrări noi de bani, chiar şi pentru noi este o provocare să identificăm companii atractive din acest punct de vedere. Este un motiv în plus pentru care am ales să investim punctual şi pe pieţele externe în căutarea unor evaluări mai atractive decât cele de pe piaţa locală“, adaugă Robert Burlan.

O perspectivă similară a fost exprimată recent şi de economistul Radu Crăciun, fost CEO al BCR Pensii, care susţine că mecanismul de funcţionare al bursei locale intră într-o nouă etapă. în opinia sa, pe fondul lichidităţii încă reduse comparativ cu pieţele dezvoltate şi al creşterii popularităţii ETF-urilor, fondurile de pensii îşi reduc treptat influenţa asupra pieţei, în timp ce fondurile pasive devin tot mai importante.

A doua categorie cumpără acţiuni pentru a replica indicii bursieri, indiferent de fundamentele companiilor, ceea ce, în opinia economistului, poate amplifica volatilitatea şi poate împinge cotaţiile peste nivelurile justificate de fundamente, alimentând astfel riscul formării unei bule.