ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Ce are Bursa de la Bucureşti şi nu are Bursa de la Budapesta şi viceversa? Richárd Végh, CEO, Bursa de Valori Budapesta: Mi-ar plăcea să avem un sistem de pensii private atât de dezvoltat. Nu aveţi însă statut de piaţă emergentă în MSCI

♦ „Am văzut listarea Hidroelectrica de anul trecut; mi-aş dori să avem şi noi, la un moment dat, tranzacţii mari ale unor companii de stat precum aceasta“ ♦ Jumătate din lichiditatea Bursei maghiare este realizată de investitori străini l Rulajul pieţei de acţiuni de la Budapesta, dublu faţă de cel de la BVB.

Deşi Bursa de Valori Bucureşti  se află şi acum în urma pieţelor similare din regiune în ceea ce priveşte lichiditatea zilnică, chiar şi după impulsurile date de listarea Hidroelectrica (H2O) şi programul de emisiuni de titluri de stat Fidelis, sistemul de pensii private din România continuă să fie o poveste de succes, spune Richárd Végh, CEO, Bursa de Valori Budapesta, invitat la ZF Deschiderea de Astăzi.

„Baza investitorilor instituţionali locali este mult mai puternică în România decât pe bursa de la Budapesta, în special fon­durile de pensii, întreg sistemul fiind, de fapt, mai dezvoltat. Din păcate, în Ungaria, cantitatea de economii pentru pensie este, cred, cea mai slabă din ţările UE, circa 4-5% din PIB. În România este la 10% sau poate mai mult. Deci este ceva ce mi-aş dori să avem şi noi“, afirmă CEO-ul.

Şeful bursei maghiare a fost prezent la ediţia din 12 septembrie a ZF Deschiderea de Astăzi, emisiune transmisă zilnic, de la 09:30, pe zf.ro şi paginile de YouTube şi Facebook ale Ziarului Financiar. Podcastul poate fi ascultat pe Spotify.

La Budapesta, circa 90% dintre tran­zacţiile zilnice sunt realizate cu acţiuni, ur­mate de instrumente derivate precum pro­duse futures pe acţiuni, indici şi mărfuri, explică Richárd Végh. Totuşi, aproximativ 90% din volumele totale de tranzacţionare cu acţiuni vin dinspre trei emitenţi –  grupul energetic Mol, banca OTP şi producătorul de medica­mente Gedeon Richter –, obser­vându-se astfel o concentrare mai puternică la vârf decât la BVB.

„În sens opus, ceva ce avem noi şi încă nu s-a dezvoltat suficient în România este statutul MSCI de piaţă emergentă, care este foarte important pentru lichiditate. Pe de altă parte, am văzut listarea Hidroelectrica de anul trecut; mi-aş dori să avem şi noi, la un moment dat, tranzacţii mari ale unor companii de stat precum aceasta“, continuă Richárd Végh.

El mai spune că, pe piaţa maghiară, capitalizarea cumulată a companiilor listate ajunge la 40 de miliarde de euro. La BVB, valoarea de piaţă a tuturor societăţilor româneşti atinge 70 de miliarde de euro, reprezentând o creştere cu 7,6 miliarde de la începutul anului, venită pe un indice BET în urcare cu 13%. BUX, indicele de referinţă al Bursei maghiare, s-a apreciat cu aproape 20% în acelaşi interval.

„Anul acesta, peste jumătate din rulaj este generat de investitori instituţionali străini, precum fonduri de pensii, de asigurări, de hedging etc. Avem peste 1.000 de investitori instituţionali din afară care tranzacţionează activ. Un sfert din rulaj vine de la investitorii maghiari de retail.“

Richárd Végh adaugă că media lichidităţii zilnice a segmentului de acţiuni de la Budapesta este de circa 30 de milioane de euro în 2024, în creştere cu 10% faţă de anul trecut. Totalul de la BVB ajunge la 72 de milioane de lei după primele 175 de şedinţe de tranzacţionare de anul acesta, adică 14 milioane de euro. În ceea ce priveşte numărul de investitori activi, la BVB există circa 100.000 de astfel de participanţi, de două ori mai mult decât în Ungaria.

„Alţi investitori sunt pe termen lung, deci nu tranzacţionează constant. Per total, sunt deschise în Ungaria peste 2 milioane de conturi la bănci şi firme de brokeraj.  Însă nu toţi au acţiuni, ci şi obligaţiuni guvernamentale sau fonduri de investiţii. Într-un an mai activ, ar putea fi aproximativ 100.000 de oameni care tranzacţionează măcar o dată, însă numărul poate varia de la an la an.“

Alte declaraţii:

Este grozav că avem aceste acţiuni – Mol, OTP şi Gedeon Richter – care sunt relevante pentru investitorii internaţionali. Pe de altă parte, este mereu bine să nu ai o concentrare atât de mare la vârf, aşa că lucrăm să avem şi alte instrumente tranzacţionate în mod activ, alţi emitenţi, alte ETF-uri şi produse.

Avem un segment multilateral de tranzacţionare pentru obligaţiuni, unde există aproape 100 de companii. Pentru mulţi emitenţi, acesta este primul pas spre piaţa de capital. Înainte, majoritatea apelau la credite bancare. Tranziţia către segmentul de acţiuni este mai uşoară faţă de o companie care nu are deloc experienţă pe piaţa de capital.

Unele părţi ale segmentului de instrumente derivate au fost deschise în 1993. Mulţi investitori au apetit pentru efectul de levier, care este folosit şi de companii pentru hedging. Suntem una dintre primele burse europene care au Contraparte Centrală. În perioade normale, nu este atât de mare nevoie de ea, însă în perioade de criză este foarte bună pentru gestionarea riscului.