ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Claudiu Cazacu, XTB România: Dacă acceptăm pe termen scurt severitatea scăderilor generate de Trump, ele vor funcţiona ca un cartonaş galben care apoi poate deveni roşu

♦ Detaşarea Bursei locale faţă de pieţele vestice, unde deprecierile sunt mai pronunţate, se erodează pe zi ce trece, spune analistul ♦ „Plăcile tectonice sunt în plină mişcare şi aş spune că este totuşi prea devreme să ne gândim la o abordare mult mai optimistă“.

Dacă turbulenţele de pe pieţe de capital vor fi ignorate de administraţia de la Casa Albă, ele se pot transforma într-un avertisment dur pentru decidenţii politici din Statele Unite, consideră Claudiu Cazacu, analist al XTB România, casă de brokeraj specializată în pieţele financiare internaţionale. Scăderile generate de taxele vamale ale lui Trump apasă şi pe Bursa locală, care îşi pierde treptat detaşarea faţă de Vest. Nervozitatea creşte, riscurile se adună, iar pieţele încep să ceară răspunsuri clare, spune analistul.

„Va fi foarte greu de renunţat la taxe, dar cred că feedbackul oferit de bursă este extrem de important. Dacă acceptăm pe termen scurt această severitate a scăderilor, ele vor funcţiona ca un cartonaş galben care poate să devină un cartonaş roşu pentru politicile actuale şi nu va trece neobservat“, afirmă Claudiu Cazacu.

Principalii indici americani au trecut în teritoriu negativ în 2025 încă de dinainte de aşa-zisa „Zi a eliberării“ de săptămâna trecută, investitorii reacţionând puternic la declaraţiile schimbătoare ale preşedintelui SUA. Ulterior, în doar două zile de la anunţul lui Trump privind implementarea unor noi taxe vamale, indicele american S&P 500 a pierdut 10,5% şi s-au evaporat astfel 5.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă cumulată a companiilor din benchmark. 

„Viteza scăderilor, zic eu, va încuraja o temperare a atitudinilor. În scenariul meu de bază, pe termen scurt se poate merge un pas înapoi, cât şi către un răspuns dinspre Europa; am văzut că deja China a ripostat. Europa poate spune că folosim tactici anti-coerciţie şi vom viza inclusiv giganţii din domeniul digital. Le poate spune să ofere un produs fără publicitate, ceea ce ar putea duce la iritare, la emoţie şi la un răspuns puternic.“

Reprezentantul fintech-ului a fost invitat la prima ediţie de săptămâna aceasta a ZF Deschiderea de Astăzi, emisiune transmisă de luni până vineri, de la 09:30, pe zf.ro şi paginile de YouTube şi Facebook ale Ziarului Financiar. Podcastul poate fi ascultat totodată pe platforma de streaming Spotify.

„Pe termen de săptămâni-luni, ar trebui să prevaleze raţiunea, dar nu automat, ci pentru că pieţele vor semnala că suferinţa este mult prea mare. Atunci cred că vom face un pas înapoi către logica economică clasică şi către înţelegere. Însă este dificil să revină situaţia de dinainte“, continuă analistul.

Cele două zile de după anunţarea noilor tarife comerciale au marcat în SUA cele mai mari scăderi bursiere de la începutul pandemiei de COVID-19 încoace. Drept răspuns la taxe, Republica Populară Chineză a impus tarife de 34% asupra tuturor bunurilor importate din Statele Unite. Ministerul de Finanţe de la Beijing a criticat măsurile SUA drept incompatibile cu normele comerciale internaţionale şi a avertizat că acestea subminează grav interesele chinezeşti.

Pe de altă parte, Bursa de Valori Bucureşti a intrat într-o corecţie la începutul săptămânii, definit printr-o scădere de peste 10% faţă de cel mai recent maxim, după ce indicele de referinţă BET a pierdut circa 13% prin comparaţie cu recordul înregistrat în iulie 2024.

„România este printre statele europene mai puţin afectate, dar este afectată indirect de ceea ce se întâmplă cu Europa. Aşadar, mi se pare logic ca, în primă fază, reacţia să fie amortizată, dar este ca o zonă tampon, o zonă de detaşare care se erodează cu fiecare zi în care pieţele scad“, adaugă Claudiu Cazacu.

Toţi indicii bursieri locali afişează acum scăderi de la începutul anului, de la 1,2% pe BET-EF, care include companii de energie şi din sectorul financiar, la 6,6% pe BET-FI, unde sunt incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea. BET-BK, de referinţă pentru investitorii instituţionali, precum administratorii de fonduri mutuale, a scăzut cu 3,4%, conform datelor bvb.ro.

„Mi se pare că vulnerabilitatea pieţei locale nu este ilustrată de ceea ce s-a întâmplat zilele acestea, iar riscurile rămân pe termen scurt, mai ales dacă pieţele din afară nu îşi revin în câteva sesiuni (...) Plăcile tectonice sunt în plină mişcare şi aş spune că este totuşi prea devreme să ne gândim la o abordare mult mai optimistă.“

Săptămâna trecută, când BET a pierdut 3,9%, emitenţii din structura lui au înregistrat scăderi precum 12,4% în cazul Electrica, 6,2% pentru TeraPlast, 5% pe Antibiotice Iaşi şi Banca Transilvania. Capitalizarea tuturor companiilor româneşti listate la BVB a coborât cu aproape 30 de miliarde de lei. În plus, ziua de vineri, 4 aprilie a marcat cea mai mare depreciere pentru benchmark de la cea de 3,6% din august 2024. 

„Avem o pondere mult mai mare decât în anii trecuţi a fondurilor de pensii. Bineînţeles, avem şi alte tipuri de fonduri, dar în principiu aici este o ancoră de stabilitate. Există şi aşteptările de dividende, cărora deşi le este greu să concureze cu titlurile de stat, randamentele unor companii îi ţin investiţi pe unii. însă începem să vedem expansiuni de nervozitate şi trebuie să fim atenţi în zilele următoare.“

 

Alte declaraţii:

Nivelul pachetului de taxe este unul peste aşteptări. Există o teamă că s-a schimbat ceva fundamental şi avem o nouă etapă în istoria economică mondială.

A fost o salvă extrem de puternică pentru a lăsa loc la negocieri, să vedem dacă apar nişte dealuri fenomenale, cum spunea chiar preşedintele american. L-am văzut şi pe Elon Musk cu nişte abordări total opuse taxelor. CEO-ul Tesla este acum în tabăra cealaltă, spune că ar trebui să existe o zonă de liber schimb între Europa şi Statele Unite, deci diametral opus.

Speranţa aceasta ar putea revigora sentimentul pieţelor şi ar putea duce la un moment dat la recuperări. Dacă această speranţă nu este nici măcar zgândărită, dacă nu confirmată, atunci aş spune că ajustările pentru Statele Unite care reflectă riscul de recesiune nu sunt uşor de recuperat în mod consistent.

Este foarte important ce va face banca centrală din SUA pentru că ştim că, în martie 2020, a intrat foarte puternic în acţiune şi a fost un motor al redresării. Ar fi un factor şi de data acesta, însă Fed-ul se uită cu un ochi la economia reală, care are de suferit de pe urma taxelor, cât şi de pe urma incertitudinii.

Pe de altă parte se uită la preţuri şi spune că unele taxe generează de obicei un salt şi, ulterior, dacă taxele nu mai cresc, saltul va fi depăşit în timp. Însă teama de preţuri mai mari paralizează în acest moment consumatorul şi Fed-ul pare că nu este dispus să reacţioneze imediat. Aşadar, rămânem pentru o vreme într-o fază destul de prudentă, aş spune chiar delicată.

Dacă aplicăm dictonul lui Warren Buffett, (scăderile – n.r.) ar trebui să ne facă să fim atenţi la oportunităţi. Dar ne mai amintim şi că Buffett şi-a crescut stiva de cash trimestru după trimestru şi chiar a mai vândut din acţiuni. Aşa că este de văzut dacă suntem la nivelurile potrivite.

Cred că proiectul de stimulare a cheltuielilor publice în Europa va căpăta o şi mai mare importanţă şi probabil o viteză sporită de implementare, astfel încât Europa să vină cu un răspuns de reechilibrare.