♦ Când vine vorba de investiţii, Europa este mai tradiţională, dar nu numai în ceea ce priveşte dorinţele investitorilor, ci şi în privinţa ofertei.
Când vine vorba de investiţii, Europa este mai tradiţională, dar nu numai în ceea ce priveşte dorinţele investitorilor, ci şi în privinţa ofertei. Nu există companii mari care să ofere inteligenţă artificială în acest moment, iar acesta este unul dintre motivele pentru care investitorii sunt, într-un fel, forţaţi să se uite la acţiunile value.
„Dacă ne uităm unde le place europenilor să investească, vedem că anul acesta cererea de ETF-uri a crescut foarte mult. În primele 10 luni ale anului europenii au investit peste 110 miliarde de euro în ETF-uri listate în Europa, cu 40%-50% mai mult decât anul trecut şi chiar mai mult decât în orice an precedent înregistrat vreodată în Europa. Am văzut doar primele 10 luni, deci mai sunt încă două luni de parcurs“, a spus Divo Pulitika, manager de fond la Intercapital Asset Management, în emisiunea de burse ZF Deschiderea de Astăzi.
Reprezentantul celui mai mare administrator de investiţii independent din Croaţia, cu active sub gestiune de 550 de milioane de euro, mai spune că majoritatea europenilor aleg ETF-uri care vizează pieţe din afara Europei. Preferă să investească în indicele S&P 500, de exemplu, sau în ETF-uri globale, pentru că aici văd ei creşterea în viitor.
„Un alt motiv pentru care aş spune că mulţi europeni nu aleg ETF-uri europene este că Europa nu este atât de bine acoperită în ceea ce priveşte ETF-urile, aşa cum este SUA.“
„În SUA, poţi găsi un ETF pentru aproape orice. În Europa, nu este cazul. Prin urmare, credem că în Europa există încă buzunare de valori, care pot fi transformate în ETF-uri şi pot atrage interesul investitorilor. România şi Slovenia sunt cu siguranţă printre acestea“, adaugă Divo Pulitika.
Anul trecut, InterCapital Asset Management a lansat un ETF care urmăreşte componenţa indicelui BET-TRN, pe care l-a introdus în Croaţia, Slovenia şi România. Recent, administratorul a anunţat că va lansa până la sfârşitul anului un nou ETF la Bursa de Valori Bucureşti, cu expunere pe piaţa bursieră din Slovenia. ETF-ul va urmări indicele SBITOPtr, principalul indice de referinţă al Bursei de Valori din Ljubljana, şi va cuprinde nouă acţiuni de tip blue-chip din Slovenia.
„Am decis să mergem mai întâi cu acesta pentru că este într-un fel similar cu ceea ce sunt obişnuiţi românii. Slovenia este ţara cu un randament al dividendelor foarte ridicat, de fapt chiar mai mare decât cel al României în acest moment, de peste 6%. Raportul P/E este puţin mai mic decât în România. Aceste două puncte principale la care se uită mulţi români vor fi familiare şi cred că vor avea valoare şi în Slovenia“, spune managerul de fond.
Ce a mai spus Divo Pulitika în timpul emisiunii:
Putem spune că au fost nişte ani interesanţi, începând cu perioada COVID-19 şi ajungând la războiul din Ucraina, inflaţia care a urmat, creşterea dobânzilor. Aş spune că toate acestea s-au stabilizat destul de mult în acest an. La nivel global, inflaţia pare să fie sub control. De exemplu, dacă ne uităm la SUA, inflaţia preconizată pentru acest an este undeva sub 3%, iar aşteptarea pentru anul viitor este de 2,3%, conform consensului Bloomberg. Europa, de asemenea, arată bine, consensul pentru acest an este de 2,4%, iar pentru anul viitor 2%. Ambele economii cu PIB-uri în creştere, SUA ceva mai rapid decât UE, dar totuşi pozitiv.â
Totuşi, dacă ne uităm la modul în care toate acestea afectează pieţele de capital, vom vedea că nu există de fapt o corelaţie mare în ultimele săptămâni sau luni. După cum aţi putea ghici, principalul motiv sunt alegerile electorale. În funcţie de acest lucru, pieţele vor reacţiona. O parte dintre participanţii la piaţă au decis deja să ia anumite poziţii care îi pregătesc pentru un rezultat sau altul sau, dacă o văd ca pe o tragere la sorţi închisă, deci nu ştiu încotro s-o apuce, atunci au decis poate să păstreze unele investiţii pentru a vedea cum decurg lucrurile. În viitor, ceea ce va fi important la nivel global este rezultatul acestor alegeri. Majoritatea analiştilor sunt de acord că o victorie a lui Trump va fi mai favorabilă pentru piaţa acţiunilor decât victoria Kamalei Harris. În funcţie de rezultat, probabil că piaţa bursieră va reacţiona în consecinţă.
Dacă ne uităm la Bucureşti şi comparăm rulajele din acest an, vom vedea că începând cu luna iulie, deci iulie, august, septembrie şi octombrie, arată rulaje cu 40% mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ne aşteptam ca vara să fie ceva mai lentă, oamenii merg în vacanţă, la fel fac şi managerii de fonduri, dar eu şi, probabil, alţi investitori am fost surprinşi să constatăm volume atât de scăzute în septembrie şi octombrie. Chiar şi luna noiembrie pare să fie mai lentă decât anul trecut. Alegerile din SUA plus alte câteva riscuri geopolitice ar putea fi motivul din spatele acestei situaţii.
Dacă discutaţi cu investitorii străini, aceştia încă văd România destul de aproape de Ucraina şi Rusia. Aşadar, orice fel de incertitudine cu privire la ceea ce se întâmplă acolo se va reflecta în mod evident în viziunea lor asupra României. După cum probabil aţi urmărit, Trump a spus unele lucruri despre faptul că nu va mai sprijini Ucraina la fel de mult în viitor. Poate că acesta este un fel de motiv pentru care investitorii internaţionali se abţin de la România în acest moment. În al doilea rând, să nu uităm că România are propriile alegeri viitoare. Evident, la nivel global sunt mult mai puţin importante decât cele din SUA, dar la nivel local ar putea aduce unele schimbări pe care investitorii le consideră importante. Unii dintre ei aşteaptă de fapt să vadă cum se termină şi ce fel de schimbări vor fi introduse.
Cred că, dacă ne uităm la indicele de referinţă, ar fi loc pentru creşterea dividendelor, dar există şi unele excepţii, cum ar fi poate Hidroelectrica sau Nuclearelectrica. Sunt optimist că dividendele nu vor scădea şi încă mai cred că vor creşte până la un anumit punct. Să vedem ce se va întâmpla cu impozitarea dividendelor şi cu impozitarea generală a companiilor după alegeri. Dacă pe termen scurt sau mediu aceste companii vor avea mai multe obligaţii faţă de guvern în ceea ce priveşte impozitele, ar putea decide să fie mai puţin generoase în privinţa dividendelor.
Atât Banca Transilvania, cât şi Petrom, care au cea mai mare pondere în BET, au înregistrat mai mult decât o dublare a profiturilor. Romgaz a avut, de asemenea, un rezultat bun, cu o creştere de aproximativ 10% a profitului. Singura companie care a rămas în urmă până acum a fost Hidroelectrica, iar acest lucru s-a datorat în parte sezonului hidrologic nefavorabil, deci lipsei de precipitaţii în timpul lunilor de vară.
Dacă ne uităm la compoziţia indicelui de referinţă, acesta include în principal companii energetice precum Hidroelectrica, Petrom, Romgaz. România este de fapt una dintre rarele ţări din Europa, cel puţin în ceea ce priveşte gazele, care ar putea fi un viitor exportator net odată ce proiectul Neptun Deep din Marea Neagră va fi operaţional. Ar fi foarte important pentru Europa. Cred că preţurile la energie sunt întotdeauna volatile, dar cu astfel de cantităţi uriaşe care vin, aceste companii vor profita doar de pe urma volumelor, iar preţurile vor fi mai puţin importante decât sunt astăzi din această privinţă.
De cealaltă parte sunt băncile, Banca Transilvania şi BRD. Acestea sunt destul de mult conectate la economia generală a României, iar rata dobânzii este în acest moment aproape de ideal. Nu există probleme în economie, oamenii şi companiile îşi pot returna împrumuturile, deci este ideal pentru o bancă. Dacă aşteptările noastre pentru economia românească se adeveresc şi creşterea continuă în viitor, credem că şi aceste bănci vor profita de pe urma ei.
Deşi societăţi precum Antibiotice sau Premier Energy, care au luat locul Conpet şi Bursa de Valori Bucureşti în BET, nu au înregistrat intrări uriaşe de bani doar pentru că au devenit parte a indicelui, pe termen lung ele vor ajunge cu siguranţă în centrul atenţiei tot mai multor investitori.
A treia parte a indicelui este, o numim noi, antreprenorială sau formată din companii mai mici, care au o pondere mai mică, dar prezintă de fapt potenţialul României, un fel de dovadă a faptului că România nu este doar despre companiile care au fost anterior deţinute de stat sau monopoluri care au venit la bursă, ci şi despre o comunitate în creştere de antreprenori care vin la bursă şi fac de fapt piaţa să crească adăugând tot mai multe oportunităţi.
Dacă ne uităm la acest an ca la un întreg, rulajele de la Bursa de la Bucureşti sunt în creştere cu aproximativ 10% faţă de anul precedent. Dacă ar fi totuşi să împărţim această perioadă în primele şase luni şi tot ce s-a întâmplat după aceea, primele şase luni au fost aproape duble faţă de anul precedent, deci anul pare să meargă extrem de bine. Acest lucru poate fi atribuit în mare parte marilor investitori instituţionali. Ceea ce este foarte interesant în România şi o tendinţă pe pieţele globale, dar mai ales din Europa, este cererea mai mare din partea investitorilor de retail, în special pentru ETF-uri.
România este, credem noi, una dintre stelele Europei, iar istoria a demonstrat acest lucru, dar credem că există mai mult potenţial în viitor. Pe termen scurt probabil că ar putea exista o anumită volatilitate, în special în funcţie de cum decurg alegerile din SUA, ce se întâmplă între Rusia şi Ucraina şi aşa mai departe, dar dacă privim pe termen lung, cred că România se află într-o poziţie foarte bună.
Cu siguranţă vedem România ca o piaţă bună pe termen lung. De asemenea, vedem România ca o piaţă care va investi din ce în ce mai mult în viitor. Prin ETF-urile locale, românii şi-au arătat deja interesul. Îşi arată interesul dacă ne uităm la statisticile privind cât de mult folosesc românii platforme precum Revolut şi cât de mult investesc pe pieţele externe. De asemenea, credem că românii vor arăta din ce în ce mai mult interes faţă de noile produse pe care chiar noi plănuim să le aducem pe bursă.
În ultimii ani, acţiunile de creştere au devenit cele din industria AI, fie că este vorba de companiile care oferă în mod direct servicii de inteligenţă artificială, fie că este vorba de unele companii care nu folosesc în mod tradiţional servicii de inteligenţă artificială, dar care se aşteaptă să profite de pe urma acestora într-un fel. Dacă ne uităm unde sunt cele mai multe dintre aceste companii care beneficiază de inteligenţă artificială, este vorba în principal de SUA şi unele companii asiatice. În acest moment, majoritatea acestor pieţe beneficiază de creştere.
Dacă cineva investeşte deja şi este interesat la ce să se uite pe termen scurt, evident că rezultatele alegerilor sunt importante. Vom vedea cum vor decurge lucrurile, dar, după cum am spus, consensul este că victoria lui Trump va fi mai benefică pentru acţiuni, cel puţin pe termen scurt. Pe termen lung, ceea ce le spunem în continuare clienţilor noştri, în special clienţilor de retail, este că, dacă doriţi să investiţi în acţiuni, trebuie să fiţi pregătiţi pentru că aceasta va fi o poveste pe termen lung.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE