ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Investiţiile în energie şi gazul din Marea Neagră pot susţine creşterea bursei. Adrian Codirlaşu, CFA România: Rezilienţa economiei depinde între timp de spaţiul fiscal

♦ Veniturile bugetului consolidat înregistrate în ianuarie nu s-au menţinut şi în a doua lună a anului, dar ritmul de creştere a rămas solid.

Piaţa energiei va rămâne atractivă pe termen lung, ceea ce poate susţine evoluţia acţiunilor de la Bucureşti, în special dacă se valorifică resursele locale. În paralel, capacitatea autorităţilor de a sprijini economia rămâne restrânsă de resursele bugetare limitate, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, invitat la ediţia din 8 aprilie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi.

„Energia va fi la mare căutare mult timp de acum încolo, iar asta va da stabilitate bursei din Bucureşti. Dacă mai şi investim în energie – să ne gândim la gazul din Marea Neagră şi la faptul că am mai putea adăuga reactoare la Cernavodă –, ar mai fi loc de creştere. Aici ar putea fi un avantaj pentru un viitor motor de creştere“, consideră el.

Principalele companii de energie listate la Bursa de Valori Bucureşti au înregistrat în ultimele rapoarte rezultate mixte, cu unele societăţi în creştere puternică şi altele cu scăderi semnificative ale profitului. Opt emitenţi – printre care OMV Petrom, Romgaz şi Nuclearelectrica – au cumulat venituri de aproximativ 69 mld. lei şi un profit net de circa 13,4 mld. lei, reiese dintr-o analiză realizată de ZF.

„Pentru a fi rezilienţi, trebuie să avem şi spaţiu fiscal, adică guvernul să aibă bani să poată susţine anumite sectoare şi activităţi din economie. Din păcate, am con­sumat spaţiul fiscal acum câţiva ani şi avem deficite nesuste­nabile, deci nu avem de unde cheltui mai mult şi rezilienţa este automat mai redusă.“

Veniturile bugetului consolidat au urcat cu 15,7% în primele două luni ale anului, iar cheltuielile s-au redus cu 1,6%. Pentru luna februarie, însă, creşterea veniturilor a fost de 13,3%, uşor mai scăzută decât cea din ianuarie, iar cheltuielile au înregistrat un avans de 2,4%. Acest lucru a condus la trecerea de la un excedent de 850 milioane de lei în ianuarie la un deficit de 14 miliarde de lei în februarie, reprezentând 0,7% din PIB.

„Deficitele contează foarte mult acum deoarece capacitatea unui guvern de a avea spaţiu fiscal arată rezilienţă. Ne putem aduce aminte de politica UE de tranziţie către energie verde: ţările care au luat în serios lucrul acesta sunt acum mult mai reziliente la acest şoc“, adaugă Codirlaşu.