ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. În mandatul actualului guvern nu vor avea loc IPO-uri, poate doar listări suplimentare ale unor companii de stat deja listate, spune vicepremierul Oana Gheorghiu. „Lista există pe masa premierului şi pe masa vicepremierilor, am primit această listă, dar merge spre analiză“

♦ Vicepremierul a explicat că planurile iniţiale pentru listarea a trei companii în PNRR au fost renegociate şi înlocuite cu măsuri de restructurare.

Vicepremierul Oana Gheorghiu spune într-un interviu pentru Ziarul Financiar că România se află într-un proces de analiză şi pregătire pentru listarea unor companii de stat, prin SPO-uri (oferta publică secundară) sau IPO-uri, dar multe dintre detaliile concrete rămân încă în discuţie şi nu au fost luate decizii finale.

Ea a subliniat că pregătirea listărilor necesită timp şi implică mai multe etape, inclusiv aprobarea la nivel de coaliţie şi analiza fiecărei companii, iar termenul realist pentru finalizarea unui proces de listare este de 12–24 de luni. În consecinţă, listările semnificative nu se vor realiza probabil în mandatul actual al guvernului, deşi unele vânzări suplimentare din companii deja listate ar putea avea loc. Mandatul actualului executiv se termină în primăvara lui 2027, când va începe cel condus de PSD.

„Am făcut o analiză, am avut întâlniri cu foarte mulţi actori din zona pieţei de capital, cu bănci, fonduri de investiţii, cu Bursa de Valori şi cu companiile. Este absolut nevoie de listarea unor companii de stat, pachete minoritare“,, a spus Gheorghiu. Ea a menţionat că discuţiile vizează atât SPO-uri, cât şi IPO-uri, dar că lista finală depinde de aprobările guvernului: „Eu, din perspectiva mea, văd câteva listări suplimentare, dar e un subiect pe care nu mă pot pronunţa.“,

Vicepremierul a explicat că planurile iniţiale pentru listarea a trei companii în PNRR au fost renegociate şi înlocuite cu măsuri de restructurare: „ştim că pregătirea unei listări durează între 12 şi 24 de luni. Ar fi fost utopic să ne gândim că putem să facem listări în timp atât de scurt“,.

Gheorghiu a subliniat că România are peste 1.500 de companii de stat, comparativ cu aproximativ 350 în Polonia, iar procesul de restructurare trebuie să fie strategic şi gradual. „Comisia Europeană vrea să vadă un proces de reformă sănătos, cu baze solide, care să facă curăţenie în numărul uriaş de companii de stat“,, a explicat vicepremierul. Ea a menţionat că statul trebuie să rămână acţionar doar acolo unde are sens: infrastructură, energie, transporturi care asigură servicii publice.

În ceea ce priveşte guvernanţa corporativă, Gheorghiu a arătat că paşii concreţi vizaţi în ultimele cinci luni includ operaţionalizarea AMEPIP şi analiza companiilor selectate. „Am pus bazele unui model de lucru pentru reformă. Am mediat permanent legătura dintre agenţie şi ministere şi companiile de stat, am stat de vorbă cu sindicate, şefii companiilor şi ministerele, astfel încât să înţelegem provocările şi să identificăm soluţiile“,, a declarat ea.

Vicepremierul a subliniat că listările nu vor fi rapide: „Această listă trebuie trecută prin coaliţie, coaliţia să aprobe conceptul şi intenţia, după care să înceapă pregătirea efectivă. Nu se va face în mandatul acestui guvern. Poate doar listări suplimentare ale unor companii deja listate.“, Ea a adăugat că procesul de privatizare şi restructurare trebuie să fie solid juridic, gradual şi atent la impactul asupra angajaţilor.

Referitor la rolul companiilor de stat în economie, Gheorghiu a spus: „Fiecare leu pierdut într-o companie de stat este pierdut din buzunarul fiecărui cetăţean. Trebuie să creştem competenţa şi eficienţa companiilor, să avem contracte de mandat cu indicatori de performanţă reali, astfel încât consiliile de administraţie să poată fi trase la răspundere.“

Ea a menţionat că unele decizii vor fi influenţate de coaliţie şi că monitorizarea societăţii civile şi a mediului de afaceri va fi esenţială pentru continuitatea reformei: „Societatea civilă, formată din cetăţeni şi mediul de afaceri, trebuie să fie vigilentă în continuare. Aceasta este forma prin care ne asigurăm că guvernele ţin cont de părerea oamenilor.“