Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri mutuale din România, avertizează că încercarea de a anticipa evoluţiile administraţiei de la Casa Albă poate fi riscantă pentru investitori, mai ales acum, în contextul tarifelor comerciale care pot amplifica volatilitatea pieţelor.
El subliniază că România trebuie să gestioneze atât impactul global al acestor măsuri, cât şi propriul ei deficit bugetar; totodată, deşi randamentele dividendelor la BVB nu mai sunt la fel de mari ca în anii trecuţi, piaţa locală se menţine stabilă comparativ cu cele internaţionale. „Este bine să nu ne aventurăm în a face pariuri despre ce crede administraţia americană, este destul de periculos pentru buzunar. Dacă rămân sau nu tarifele, va fi volatilitate. Dacă rămân tarifele, este un efect negativ pentru multe pieţe şi este de văzut cum vor reacţiona şi alte ţări, dacă vor impune şi ele tarife şi îşi vor proteja consumatorul“, spune CEO-ul.
Reprezentantul BRD AM, societate cu active sub gestiune de 6,6 mld. lei, a fost invitat la ultima ediţie de săptămâna trecută a ZF Deschiderea de Astăzi, emisiune transmisă de luni până vineri, de la 09:30, pe zf.ro şi paginile de YouTube şi Facebook ale Ziarului Financiar. Podcastul poate fi ascultat pe Spotify.
„Poate nu vor impune tarife şi vor căuta mai degrabă noi pieţe de desfacere sau să semneze noi acorduri comerciale pentru a desface produsele mai uşor către alte pieţe. Nu trebuie să ne uităm doar la ce face America, ci şi la ce fac alte ţări. Este cert că avem un efect negativ în primă fază, însă nu ştim care va fi efectul secundar.“
În schimb, un scenariu pozitiv ar putea consta într-un stimul fiscal puternic în cadrul Uniunii Europene care să compenseze efectele noilor taxe vamale sau în noi acorduri comerciale între ţările afectate de măsurile impuse de Trump, continuă Mihai Purcărea.
„Dacă vor scădea fluxurile financiare, ne vor afecta şi pe noi. Avem companii care au fluxuri comerciale şi cu alte ţări, deci este un moment de aşteptare. În plus, trebuie luate măsuri fiscale şi în România, avem un deficit mare. Avem o înţelegere cu Comisia Europeană că îl vom duce spre 7% anul acesta“, adaugă CEO-ul.
Istoric, anunţurile privind implementarea unor taxe vamale suplimentare au generat volatilitate pe pieţele financiare, investitorii reacţionând rapid la creşterea incertitudinii economice şi a riscurilor comerciale dintre ţări. Majorarea barierelor tarifare poate duce la scăderea schimburilor internaţionale, afectând lanţurile de aprovizionare şi provocând reacţii din partea altor economii, fie prin măsuri de retorsiune, fie prin căutarea unor noi parteneriate comerciale, spun analiştii.
„În momentul de faţă nu este un randament foarte mare (al dividendelor de la BVB – n.r.). Va conta foarte mult şi ce fac companiile cu profiturile pe care le păstrează şi cum vor fi investite. Un avantaj este că volatilitatea pieţei locale nu este foarte mare, avem o stabilitate destul de mare a bursei şi vedem că nu a avut fluctuaţii foarte mari prin comparaţie cu America sau alte pieţe europene.“
Alte declaraţii:
Dacă ne uităm la reacţiile din ultimele trei zile, speranţele privind aceste tarife anunţate în Liberation Day erau relativ pozitive pentru că Trump a spus că va pune tarife reciproce şi nimeni nu ştia exact ce înseamnă acest lucru. A spus că va lua în calcul, pe lângă tarifele efective, şi alte bariere la care sunt supuse produsele americane, cum ar fi faptul că UE nu acceptă organisme modificate genetic şi reprezintă o barieră pentru SUA pentru a vinde anumite produse agricole în Europa.
La fel, sunt anumite cerinţe legislative care fac mai dificilă vânzarea produselor americane în alte ţări şi nimeni nu ştia cum se vor calcula lucrurile astea. Am văzut că şocul a fost foarte mare pentru că şi tarifele au fost mai mari decât cel mai pesimist scenariu şi par foarte nedrepte.
Tarifele sunt jumătate din ce percep acele ţări către America. În topul listei sunt Cambogia, Laos şi Madagascar, care ar percepe aproape 100% tarif. Dacă ne uităm, nu este aşa. Am văzut recent diferite analize care încearcă să vadă cum au fost calculate aceste tarife şi se pare mă misterul a fost descifrat.
S-a luat pur şi simplu deficitul comercial pe care America îl are cu fiecare ţară şi s-a împărţit la importurile din acea ţară. Dacă facem acest lucru pentru toate cele 50-60 de ţări care au fost anunţate, vom vedea că este unu la unu. Deci pare că aceasta a fost formula, ceea ce este oarecum ciudat.
Cambogia, Sri Lanka şi Bangladesh exportă masiv către America raportat la dimensiunea lor, în special produse textile, deci companiile mari din zona de consum care produceau în trecut în China. Apoi China a devenit mai scumpă, a crescut nivelul de trai şi s-au mutat să produsă textile în aceste ţări foarte sărace, unde mâna de lucru este extrem de ieftină.
Aceste ţări exportă textile către America, dar nu cumpără înapoi produse america. Prin acest calcul, se consideră că este nedrept că acele ţări vând semnificativ mai mult către America decât cumpără.
Tarifele sunt foarte mari, ceea ce în mod evident va duce la scumpiri de preţuri. O parte se va duce probabil la o marfă comercială mai mică, motiv pentru care vedem un efect puternic pe bursă, iar o parte se va duce în scăderea profitabilităţii companiilor.
În trecut am văzut tarjfe anunţate şi apoi întrerupte. Nu ştim ce se poate întâmpla şi cred că orice este pe masă. Cine încearcă să face estimări acum riscă destul de mult. În piaţa europeană, tariful este de 20%, avem un tarif separat pentru maşini, 25%. De menţionat că America este al şaselea partener de export al României, ceea ce are un impact direct.
Dar poate mai important pentru România este că noi exportăm 20 de miliarde de euro anual către Germania. Principala ţară către care Germania exportă este SUA. Vom avea un efect negativ puternic şi de aici, dacă rămân aceste tarife; mai ales că exportăm multe produse auto către Germania. Dacă industria auto este taxată cu 25%, putem avea un efect foarte puternic pe canalul comercial.
Dacă ne uităm la reacţia iniţială a pieţei, este un semnal puternic de recesiune. Cel mai bine este să ne uităm la swap-urile legate de inflaţie, care au scăzut puternic. Asta înseamnă că, după şocul iniţial, care este în mod evident inflaţionist, este iarăşi evident că scade puterea de cumpărare a consumatorului şi scade marja companiilor care vor căuta se eficientizeze şi prin restructurări, probabil, dacă rămân tarifele.
Energia se bazează pe ciclul economic. Dacă aşteptările cresc privind o posibilă recesiune sau o creştere economică mai mică, automat va fi un efect negativ puternic pe energie, în special petrol.
Accesează BVB Arena și înscrie o companie în al cărei potențial crezi!
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE