ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Ce ar mai putea mişca piaţa AI? Claudiu Cazacu, XTB: Ne putem gândi la un nou moment DeepSeek, la o nouă structură de pricing şi la un nou cadru de reglementare în SUA

♦ Progresul tehnologic nu va însemna automat şi accesibilitate pentru publicul larg, consideră analistul ♦ Costurile tot mai mari ar putea forţa o reaşezare a pieţei.

Evoluţia sectorului inteli­genţei artificiale ar putea fi in­fluenţată pe viitor de apariţia unor jucători capabili să perturbe piaţa prin alternative mai accesibile, de natură să schimbe strategiile actuale de monetizare – a se vedea episodul DeepSeek de anul trecut, spune Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România.

În acelaşi timp, el consideră că viitorul industriei depinde de deciziile politice de la Washington DC, unde noile norme adminis­trative pot restric­ţiona sau reconfigura accesul publicului la tehnologie. „Unul dintre lucrurile pe care le putem anticipa – dar cel mai probabil nu va fi acesta, putând fi alte lucruri la care nu ne gândim acum – ar putea fi un nou val de progres din partea unei companii care să ofere modele la preţuri mai mici, precum momentul DeepSeek, care pare acum în altă lume, dar este vorba de anul 2025“, consi­deră analistul, invitat la emi­si­unea ZF Deschiderea de Astăzi.

Episodul DeepSeek de anul trecut a marcat un punct de cotitură pe piaţa AI, după ce start-upul chinez a demonstrat că poate oferi performanţe similare cu cele ale liderilor americani, precum OpenAI, compania din spatele ChatGPT, dar la costuri de dezvoltare şi utilizare de 20-30 de ori mai mici.

„Compania a strâns destul de mult capital pentru a concura cu giganţii din China, cu Baidu şi Alibaba. Un anumit format de sus­ţinere a profiturilor actuale im­plică în piaţa americană şi posibi­litatea de a vinde modele de AI cu o anumită structură de pricing.“

„Dacă această se schimbă, atunci vom avea o reevaluare rapidă şi puternică a optimismului“, continuă Claudiu Cazacu.

Dinamica se suprapune peste o piaţă globală cu evaluări record, unde peste 1.300 de startup-uri AI depăşesc 100 de milioane de dolari, iar aproape 500 au atins deja statutul de unicorn, potrivit furnizorului de date financiare CB Insights.

Giganţi precum Meta, Amazon şi Microsoft pompează sume masive în infrastructură, în timp ce alianţele strategice redefinesc industria, notând aici proiecte precum Stargate (500 mld. dolari între Oracle, OpenAI şi SoftBank) şi angajamentul Nvidia de 100 mld. dolari în OpenAI. Totuşi, unii analişti spun că incertitudinile legislative şi neclaritatea privind consumatorul final menţin deschisă ecuaţia rentabilităţii.

„O altă direcţie ar fi cadrul de reglementare pentru că intrăm într-un teritoriu în care nu ne mai bazăm doar pe lucruri strict comerciale. Decizia la nivel guvernamental în SUA poate influenţa distribuţia unui model sau restricţionarea sa. Asta înseamnă că, deşi tehnologia poate să progreseze în continuare, nu este sigur că va fi şi la îndemâna utilizatorilor. Dar costurile sunt tot mai mari, iar tensiunile se pot regla la un moment dat.“

Preşedintele american Donald Trump a subliniat că memorandumul prezidenţial privind securitatea naţională, semnat pe 5 iunie, stabileşte un cadru prin care guvernul federal „devine, în esenţă, partener al companiilor“ de inteligenţă artificială. Intervenţia statului nu este însă o premieră: în vara anului 2025, Washingtonul a cumpărat o participaţie de circa 10% din acţiunile gigantului Intel, într-o tranzacţie de aproape 10 miliarde de dolari.

Mai aproape, OpenAI a confirmat că amână lansarea publică a noului său model de inteligenţă artificială, GPT-5.6, la solicitarea expresă a guvernului american. În mod similar, în urma unui ordin guvernamental din 12 iunie care restricţionează exporturile de tehnologie, Anthropic a fost nevoită să oprească temporar accesul tuturor utilizatorilor la Fable 5 şi Mythos 5, cele mai avansate produse ale companiei.