ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Horia Braun, Erste AM: Şocul petrolului duce la încetinire economică şi inflaţie, dar impactul asupra companiilor listate este diferit de la un sector la altul

♦ Diferenţele de reglementare între fondurile mutuale şi ETF-uri, precum şi concentrarea indicilor pe câteva companii mari, pot genera diferenţe de performanţă, în timp ce administrarea activă oferă o flexibilitate mai mare în gestionarea portofoliilor într-un mediu volatil.

Pieţele financiare au intrat într-o fază de revenire uşoară la începutul săptămânii, pe fondul semnalelor de dezescaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, însă incertitudinile rămân ridicate, iar evoluţiile continuă să fie dictate de fluxul de ştiri şi de negocierile geopolitice, potrivit lui Horia Braun, director general al Erste Asset Management.

„Pieţele de luni, de când preşe­dintele american a venit cu acel mesaj de dezescaladare a conflictului din Iran şi un semnal că ar fi dispus să treacă pe calea dialogului, pieţele şi-au revenit practic din cealaltă extremă în care căzusem în ziua de vineri, care a fost o zi negativă pentru mai toate clasele de active. Deci, de la începutul săptămânii suntem pe o uşoară revenire, pe toate palierele.

„Evident că lumea se uită la ştiri, încearcă să înţeleagă care sunt perspectivele de rezolvare a acestui conflict, dar cu siguranţă contează destul de mult tendinţa şi mesajele, tonul mesajelor. Chiar dacă încă nu avem dovezi extrem de clare că am fi pe o pantă de dezescaladare durabilă“, a spus el.

Scăderea temporară a preţurilor la carburanţi din perioada anterioară conflictului a fost inversată, iar revenirea petrolului în jurul pragului de 100 de dolari pe baril indică noi presiuni asupra preţurilor în lunile următoare. În acest context, Braun subliniază că efectele unui şoc petrolier sunt bine cunoscute şi afectează simultan creşterea economică şi inflaţia.

„Manualele spun destul de clar. Un şoc al preţului petrolului, aşa cum trăim în momentul de faţă, duce la efecte de două tipuri. Pe de o parte, un efect de încetinire a creşterii economice, la extrem eventual recesiune, dar sperăm să nu ajungem acolo. Pe de altă parte, un impact destul de clar de accelerare a ratei inflaţiei. Deci, aceste două efecte, ambele nocive, sunt cele cu care lucrează toată piaţa“, a explicat el.

Reacţiile iniţiale ale pieţelor au fost negative pe toate clasele de active, inclusiv pe obligaţiuni, în condiţiile în care investitorii nu au găsit refugii clare. „N-am avut o diferenţiere să spui că investeşti în obligaţiuni ca un fel de activ de refugiu. Ba mai mult, unul dintre activele cele mai lovite în ultima perioadă a fost aurul, cotaţia aurului înregistrând o scădere de aproximativ 17% de la începutul lunii martie“, a adăugat Braun.

În pofida acestor evoluţii, Bursa de Valori Bucureşti a avut o dinamică mai stabilă comparativ cu alte pieţe, pe fondul structurii sectoriale dominate de companii din energie şi sectoare considerate defensive.

„N-aş spune că şocul acesta, care pentru economie şi pentru publicul larg este în mod clar nociv, că este în aceeaşi măsură negativ pentru toată bursa. Sunt poveşti diferenţiate. Mai degrabă avem o bursă defensivă, ceea ce în contextul actual poate să ajute“, a spus el.

Impactul asupra companiilor listate rămâne însă inegal. Unele firme pot transfera creşterea costurilor către consumatori, în timp ce altele sunt afectate de scăderea cererii, în special în contextul încetinirii economice. Sectorul energetic ar putea beneficia de preţuri mai mari, în timp ce sectorul bancar ar putea resimţi o temperare a creditării, chiar dacă nivelul ridicat al dobânzilor atenuează parţial efectele negative.

Pe piaţa obligaţiunilor, presiunile sunt mai vizibile, inclusiv în România, unde randamentele au crescut pe fondul vânzărilor şi al aşteptărilor privind dobânzile din zona euro.

„Avem nevoie de cumpărători din afara României pentru a putea răspunde acestor nevoi, dar asta ne pune într-o anumită situaţie de vulnerabilitate“, a explicat Braun, adăugând că lichiditatea redusă amplifică volatilitatea în perioadele de aversiune la risc.

Evoluţiile recente sunt influenţate şi de politica monetară internaţională. „Unul dintre motivele pentru care s-au vândut şi obligaţiunile româneşti a fost această aşteptare privind majorarea dobânzilor, mai ales în zona euro, de către Banca Centrală Europeană“, a spus el.

În ceea ce priveşte petrolul, acesta oscilează în jurul pragului de 100 de dolari pe baril, pe fondul speranţelor privind un posibil armistiţiu temporar şi redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar şi al incertitudinilor legate de negocieri. în lipsa unor clarificări, piaţa rămâne extrem de sensibilă la ştiri, iar volatilitatea este ridicată.

Pe segmentul fondurilor de investiţii, înainte de escaladarea conflictului se observa o creştere a intrărilor în fondurile de acţiuni, inclusiv în cele mutuale, nu doar în ETF-uri. Braun atrage însă atenţia asupra riscurilor asociate creşterii fondurilor pasive într-o piaţă relativ mică.

„Există un semn de întrebare dacă piaţa noastră este suficient de adâncă să absoarbă nişte fluxuri de cumpărare care vin dinspre aceste produse pasive, dinspre ETF-uri sau dinspre fonduri de indici. Această cerere vine automat, indiferent de preţ, indiferent de context şi poate să creeze un anumit dezechilibru în piaţă“, a avertizat el.

Diferenţele de reglementare între fondurile mutuale şi ETF-uri, precum şi concentrarea indicilor pe câteva companii mari, pot genera diferenţe de performanţă, în timp ce administrarea activă oferă o flexibilitate mai mare în gestionarea portofoliilor într-un mediu volatil.