ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Horia Cardoş, CEO, Agroland: „Suntem unul dintre cele mai complexe businessuri de pe AeRO şi uneori simt chiar eu că avem dificultăţi în a ajunge la investitori“

♦ Conducerea îşi menţine bugetul pe acest an, cu o cifră de afaceri de 402 mil. lei (77 mil. euro) şi un profit net de 12 mil. lei (2,4 mil. euro). Cardoş leagă o reevaluare a companiei de trecerea pe piaţa principală, unde vrea să ajungă cu afaceri de peste 120 mil. euro. Următorul test este raportul pe trimestrul al treilea, pe 6 noiembrie.

Agroland Business System, grupul din Timişoara listat pe AeRO, a raportat un prim semestru în care afacerile au crescut, iar profitul a scăzut. Acţiunile se tranzacţionau joi la prânz la 1,48 lei, cam la nivelul de la începutul anului. Compania are astăzi trei linii care funcţio­nează după logici diferite: o re­ţea de 264 de magazine, o divizie de producţie de ouă şi una de furaje şi inpu­turi agricole, la care s-a adăugat în ianuarie Avirom, un complex de pui şi raţe de o zi.

„Uneori simt chiar eu că avem dificultăţi de a ajunge la investitori şi să le explicăm care este modelul nostru de business“, spune Horia Cardoş, fondator şi director general.

Cifra de afaceri a urcat cu 13%, la 260 mil. lei (50 mil. euro), în timp ce profitul net a coborât cu 5%, la 11 mil. lei (2,2 mil. euro). Explicaţia stă în transformarea grupului: Agroland vinde tot mai mult din ce produce singur, iar producţia vândută aproape s-a dublat, la 99 mil. lei (19 mil. euro).

Trecerea costă însă înainte să aducă bani, aşa că materiile prime şi amortizările au crescut mult mai repede decât veniturile, iar rezultatul operaţional a avansat cu doar 4%.

Motorul semestrului a fost divizia de ouă. Platforma de la Mihăileşti a vândut 56,4 milioane de ouă de consum, cu 46% mai multe decât anul trecut, la venituri de 53 mil. lei (10 mil. euro). Marile lanţuri europene renunţă la ouăle de la găini crescute în cuşti şi trec pe cod doi, categoria produsă şi de Agroland.

„Ultimul mare retailer, Profi, renunţă şi el la ouăle cod trei. Ne aşteptăm la un deficit undeva între 5 şi 7% la nivel european“, spune Cardoş. „Asta înseamnă că, din nou, în sezon rece vom avea preţuri crescute.“

Pe acest fond, compania construieşte la Mihăileşti o platformă de circa 20 de milioane de euro, care adaugă aproximativ 600.000 de găini ouătoare, finanţată un sfert din surse proprii şi restul dintr-un credit garantat de Banca Europeană de Investiţii. Halele ar trebui finalizate la sfârşitul lui 2027.

„Ne aşteptăm ca până la sfârşitul lunii să avem autorizaţia de construcţie“, spune Cardoş. „Ne-am bugetat adaosuri mult mai conservatoare faţă de preţurile care se practică azi.“

Retailul a mers mai greu, cu vânzări de 184 mil. lei (35 mil. euro), în creştere cu 5%, într-un semestru în care comerţul cu amănuntul a scăzut. În magazinele comparabile, avansul a venit din bonul mediu, nu din trafic: numărul de clienţi a fost cu 3% mai mic.

„Consumul scade în România, inclusiv pe produse de bază. Ştim asta la prima mână, de la reprezentanţii din retail cu care discutăm“, spune Cardoş.

În agrobusiness, producţia de furaje a crescut cu un sfert, dar numărul fermierilor facturaţi a coborât la 340, de la 387.

Expansiunea se vede şi în bilanţ: datoriile totale au ajuns la 242 mil. lei (47 mil. euro), iar lichiditatea curentă a coborât la 0,89. Pe 3 august, compania a rambursat integral obligaţiunile AAB26, de 10 mil. lei (1,9 mil. euro). „Am rambursat din resursele noastre“, spune Cardoş.

Conducerea îşi menţine bugetul pe acest an, cu o cifră de afaceri de 402 mil. lei (77 mil. euro) şi un profit net de 12 mil. lei (2,4 mil. euro). Cardoş leagă o reevaluare a companiei de trecerea pe piaţa principală, unde vrea să ajungă cu afaceri de peste 120 de milioane de euro. Următorul test este raportul pe trimestrul al treilea, pe 6 noiembrie.