Fara a folosi vorbe mari, se poate spune ca aparitia si utilizarea Internetului in Romania a influentat viata oamenilor si stilul in care se fac afacerile.
Paradoxal sau nu, inceputurile Internetului romanesc se leaga, printre altele, de George Soros, de Palatul Copiilor din Bucuresti si de un profesor de informatica, al carui proiect avea sa ne conecteze, pentru prima oara, la World Wide Web.
Mihai Batraneanu, director general al companiei PCNET, era in 1993 profesor la Palatul Copiilor, unde functiona un centru educational "furnizor" de castigatori ai olimpiadelor interne si internationale de informatica, cotat la acea vreme ca fiind cel mai redutabil din Estul european.
Cele cinci sali de cursuri erau frecventate anual de 5.000 de copii. Tot in 1993, George Soros vizita acest centru si se declara impresionat de performantele micilor informaticieni.
Printr-o conjunctura favorabila a intentiilor, magnatul american si profesorul vor fi cei prin intermediul carora Internetul a devenit accesibil publicului larg de la noi.
Avea sa fie o premiera, pentru ca, pana atunci, legaturile Internet erau realizate doar de ICI, Institutul Politehnic si Eunet, fiind accesibile doar cercetatorilor, studentilor sau celor care isi permiteau o "extravaganta" costisitoare.
Pasionat de Internet, comunicare si transmisii de date, Mihai Batraneanu a realizat proiectul PCNET, prin care tuturor doritorilor li se oferea acces gratuit la reteaua Internet. Finantarea era asigurata de George Soros.
La momentul 1995, PCNET oferea Internet gratuit pentru zece mii de abonati. La Palatul Copiilor isi faceau drum pentru a utiliza aceasta cale de comunicare oameni de toate varstele, de la studenti la pensionarii care doreau sa corespondeze cu copiii sau nepotii plecati la studii in Statele Unite sau in lumea occidentala.
"Stateau la coada, in fiecare zi erau cozi. Odata a trecut George Soros si nu i-a venit sa creada. Asta l-a convins sa sustina proiectul pe termen lung", spune Mihai Batraneanu.
Idealismul se muta in afaceri
Dupa ce PCNET si-a atins scopurile educationale, 1995 a fost momentul in care s-a transformat intr-o activitate pe baze comerciale.
PCNET a devenit o companie cu Batraneanu sef si cu sediu in locuinta acestuia, din nou intr-o conjunctura favorabila, pentru ca in acea perioada se putea spune ca afacerile cu Internetul erau "pe val". Proaspat sef peste propria afacere, Mihai Batraneanu a inceput sa isi traiasca viata in regim de urgenta.
Muncea 18 ore pe zi, era - intr-un stil specific acelor ani - administrator de sistem, director de vanzari si director general, dar i se parea normal sa fie asa, de vreme ce era decis sa faca dintr-o activitate oarecum idealista o afacere solida.
A vrut de la inceput sa mearga pe o altfel de cale. Banii pe care ii castiga nu ii erau indiferenti, dar nu se poate spune ca erau scopul primordial.
"Banii sunt principalul motor si determinant al constructiei unei afaceri, dar pentru mine la fel de important, sau chiar mai mult, a fost sa imi las amprenta pe ce faceam", spune directorul general de la PCNET.
O altfel de cale pentru o afacere intr-un domeniu pe atunci oarecum inedit a presupus si modificarea "mecanismelor" interioare ale protagonistului sau. aeful de la PCNET spune ca noul sau mod de viata l-a determinat sa fie perseverent, riguros si concentrat pe finalizarea ideilor.
Fire creativa, cu idei si imaginatie, recunoaste ca a devenit pragmatic, folosindu-se din plin si de autosugestie.
Despre metehnele nationale
Mihai Batraneanu spune ca a fi furnizor de servicii Internet presupune implicarea intr-un fel de a face afaceri deloc conventional: exista o dependenta destul de mare de factorii externi asupra caror ai influenta redusa (cum sunt RomTelecom sau operatorii internationali), trebuie sa pierzi ceva bani la inceput, sa construiesti infrastructura, sa convingi investitorii sa se implice in finantare si, mai ales, sa iei decizii inspirate.
De altfel, apreciaza el, succesul tuturor afacerilor ISP se bazeaza pe triada tehnologie - relatii bine puse la punct - finantare.
aeful de la PCNET spune ca romanii raman deficitari in punerea in functiune a sistemelor de organizare care sa exploateze ideile din care sa scoti bani ("se pare ca este o meteahna nationala"), asemenea anomalie nefiind neaparat caracteristica perioadei de inceput a unei afaceri: "S-au vehiculat idei stralucite, dar care nu au putut fi materializate din lipsa de suport financiar. Marea noastra problema este cum sa organizezi o afacere buna in jurul unei idei geniale".
Momentul realizarii primului milion de dolari este dificil de localizat la PCNET, pentru ca firma "face multe milioane de dolari". In 2000, PCNET a fost primul ISP care a beneficiat de infuzie de capital strain din partea Fondului Roman Post-Privatizare (4 milioane de dolari).
Cum sa transformi doua sarme in aur
Important pentru protagonistul afacerii este ca, in timp, evolutia companiei s-a bazat pe decizii strategice corecte, nu lipsite de inspiratie, care au compensat unele greseli curente.
Inspiratia lui Mihai Batraneanu a functionat corect in 1998 cand a inceput "sa viseze" sa aduca in Romania o tehnologie despre care, atunci cand a citit intr-o revista de specialitate, a crezut ca e vorba de o greseala de tipar: "Era greu de crezut ca din doua sarme de cupru, pe care se facea transmisie de de 14.000 de biti pe secunda, puteai realiza transfer de date de 8 mega".
Odata trecuta perioada "de visare", un an mai tarziu PCNET instala, pentru prima oara in Europa Centrala si de Est, prima retea ADSL, tehnologia broadband, ale carei efecte sunt deja comparate (pastrand proportiile) cu cele ale electrificarii: "Se spune ca este tehnologia care transforma firele de cupru in fire de aur".
"Painea" Internet pentru toata lumea
Pana a ajunge sa valoreze "mai multe milioane de dolari" afacerea PCNET a trecut printr-o perioda de aproape patru ani de acumulari lipsite de convulsii. Mihai Batraneanu spune ca inspiratia nu presupune si amestecarea hazardului in decizii.
Desi jocul la cacealma pare uneori tentant, el spune ca actiunile sale manageriale s-au orientat spre dezvoltarea durabila a companiei, bazata pe un business plan realist si pe condiitiile specifice pietei interne.
Efectul a fost ca perioada urmatoare acumularii s-a caracterizat prin dublarea cifrei de afaceri si a numarului de clienti (august 2001 - 40.000 de clienti).
aeful de la PCNET spune ca marii distribuitori de IT au cifre de afaceri impresionante, dar adaosuri comerciale mici, ceea ce inseamna ca si marja de profit este mica.
El apreciaza ca acum, la fel ca la inceputuri, piata a ramas saraca, "bataia" fiind in preturi - cauza pentru care nici o companie nu isi poate justifica un nivel de investitii generator de profituri pe termen mediu: "La inceput, Internetul nu era un serviciu vital, era un moft, nu era concurenta. Acum este un serviciu vital, concurenta este destul de acerba si ne batem in preturi".
Cine tace si face este "fair"
Tousi, la inceput ca si acum, Mihai Batraneanu nu considera ca a fost vreodata faultat de concurenta, pentru ca solicitarea de Internet ramane atat de mare, incat toti jucatorii de pe piata pot fi satisfacuti. La randul sau, a fost "fair": nu a facut concurenta neloiala, nici campanii dure si, chiar daca a investit mai multi bani, a preferat sa se promoveze elegant.
Desi perceptia asupra IT si a persoanelor care lucreaza in aceasta zona este uneori extravaganta, oamenii de aici sunt "modesti, introvertiti, chiar putin comunicativi". Primele doua caracterizari se pot aplica si sefului de la PCNET. Desi atitudinea sa obisnuita este "tace si face", in afacerea pe care o conduce a facut eforturi ca sa asigure vizibilitatea companiei: magazinele firmei sunt cele "care au scos Internetul in strada".
El spune ca Internetul poate fi un drum al bunastarii pentru multi oameni, dar si un spectacol care face parte din viata de zi cu zi. "Deformatia pedagogica" si nu numai l-au facut sa aiba mare incredere in "generatia Internet" - tinerii care atunci cand vor incepe sa lucreze intr-un birou vor "impinge" lucrurile pe aceasta cale spre succes.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
