ZF English

Cinefilul subtire cu cheltuiala se tine

12.07.2001, 00:00 29



"Cinematografia romana este bolnava; si nu de ieri, de-alaltaieri, ci de 12 ani. La inceput avea o gripa usoara, de care se plangeau toti cineastii, dar salile erau pline.

Mai tarziu a luat tot felul de virusi, suportand tot felul de influente negative din mai multe directii. Asa incat, in momentul de fata, cinematografia romana nici macar in picioare nu mai merge.

Spectatorii sunt tot mai rari in salile de cinema, cineastii fac tot mai rar filme, iar cele pe care le fac sunt tot mai putin reusite din punctul de vedere al spectatorilor", este de parere Constantin Fugasin, directorul agentiei Champions, singura din Romania specializata in promovarea de productii cinematografice si in centralizarea informatiilor de pe piata din domeniu.

Cinematografia autohtona, piata de cinema din Romania in general, depinde in mod evident si de starea de sanatate a retelei de cinematografe, incerta la ora actuala.

"Nu s-a dat unda verde nici pentru privatizare, dar nici nu s-a hotarat la nivel guvernamental o campanie serioasa de reabilitare a salilor. Statul este deocamdata proprietarul acestora, dar legislatia este ambigua, salile sunt patrimoniu national, ba privat, ba public, deci nu exista inca o decizie clara in ceea ce priveste privatizarea acestui domeniu", spune Fugasin.

In opinia sa, aceia care au investit in reabilitarea vechilor sali de cinema au facut-o pentru ca au fost pacaliti. "Exista cativa, foarte putini, care au investit si s-au pacalit, pentru ca de aproape fiecare data cand se schimba conducerea in cinematografia romana, se anunta cu surle si trambite intentia de privatizare serioasa.

Erau facute apeluri catre cei care doreau sa investeasca in cinematografe si de fiecare data se mai gasea cate unul-doi care, din naivitate, se repezea, crezand in ordonante sau hotarari de guvern care spuneau clar ca primul pas este un contract de asociere, urmand ca in doar cateva luni sa se preia in proprietate respectiva sala.

Astfel, unii au investit zeci de mii de dolari, altii sute de mii de dolari, anii au trecut si ei nu si-au recuperat investitia".



Polemici mai putin cordiale

Ion Ionescu, directorul general al societatii "Quality Cinema Bucuresti", este unul dintre investitorii care au incercat cu adevarat sa faca ceva. In 1994 a facut un contract de asociere cu filiala Bucuresti a RADEF pentru cinematograful Cotroceni, care acum 7-8 ani era parasit.

Ca urmare a unei investitii de 120.000 de dolari, Glendale Studio a devenit in scurt timp unul dintre cele mai tentante din Capitala si a fost asa ani de zile, cu o sala civilizata, cu aer conditionat si sunet dolby-stereo, dar si singurul unde puteai sa rezervi bilete prin telefon.

Absolut dezamagit de afacere la ora actuala, de relatia cu concurenta si de legislatia in vigoare, Ionescu se gandeste sa se retraga. "Nu pot sa lupt cu un colos cum este RADEF, care practica o concurenta absolut neloiala. Investesti si speri ca vei putea face ceva, dar te lovesti de oameni care nu au decat ambitii personale", crede el.

Tot in asteptarea privatizarii, incepand cu 1996, societatea cu capital integral german International Business and Leisure Technologies a investit in cinematograful Lira peste 5 miliarde de lei.

Dupa ce a transformat Lira in primul multiplex din tara, cu trei sali si o capacitate de 110, 45 si respectiv 30 de locuri, dotate cu aer conditionat, dispozitive de proiectie cu platan, sistem dolby-surround si fotolii de import, investitorul german vrea acum sa dea in judecata RADEF, pentru ca afacerea a mers numai pe pierderi, iar cumpararea, pe care o credea sigura, s-a blocat anul trecut.

In privinta privatizarii, Ion Moraru, directorul filialei Bucuresti a RADEF, declara ca anul trecut, presedintele de atunci al Oficiului National al Cinematografiei (ONC), Stere Gulea, a incercat sa vanda cinematografele aflate intr-o relatie contractuala cu RADEF, prin leasing sau negociere directa.

Intrau in aceasta etapa cinematografele care au un contract de locatie de gestiune, de inchiriere sau de asociere: Lira, Volga si Glendale.

"Numai ca Ordinul nr.1/2000 al ONC, prin care urma sa se faca vanzarea, nu era conform cu legea. Era vorba de Legea 22 atunci, acum este Ordonanta 152, care arata ca aceste locatii sunt bunuri publice si este absolut logic ca un bun public nu poate fi scos la vanzare decat printr-o lege. Or, un ordin de subsecretar de stat nu putea da peste cap o lege", afirma Ion Moraru.

Adrian Andrei, directorul Mediaplex International (fostul Cineplex), afirma ca inca din 1997 compania pe care o conduce a incercat sa incheie cu RADEF contracte de asociere pentru nu mai putin de 22 de sali de proiectie din Bucuresti si din tara.

"Am avut in intentie sa incepem acolo un program de investitii, pentru a utila aceste sali la nivel international", spune Adrian Andrei. Proiectul a esuat, insa, din cauza acelorasi neintelegeri legate de regimul juridic al patrimoniului RADEF.

Nu mai putin deranjat se arata, insa, si directorul filialei Bucuresti, care incrimineaza interesele strict personale ale colegilor de breasla: "Sunt foarte multi aceia care nu-si urmaresc decat interesul strict personal. Este adevarat ca cel de la Lira a investit, dar a si castigat.

ai daca a mers pe pierdere, s-a intamplat asa pentru ca a prins perioada in care filmele mergeau destul de slab; este si un cartier deochiat, dar investitorul german cunostea toate aceste aspecte atunci cand a luat sala. Tocmai de aceea i s-a si permis sa-si diversifice activitatea".



Perspective de rentabilizare

Despre rentabilitatea cinematografelor autohtone, Ion Moraru spune ca multe dintre ele lucreaza in pierdere. "Noi avem insa un dublu rol, pe care multi l-au uitat - rol de cultura si rol economic. Daca ar fi sa ne rezumam numai la a obtine profit, ar insemna ca din cele 250 de sali de cinema din Romania sa inchidem 50-60.

Dar oare este oportun sa lasam zone intregi descoperite de acest act de cultura, care este, dupa parerea mea, cel mai accesibil? Am avut de ales si am ales varianta in care sa subventionam unele sali cu ajutorul altora".

In urma discutiilor avute cu Decebal Mitulescu, actualul presedinte al Consiliului National al Cinematografiei (CNC, fost ONC), Ion Moraru crede ca salile de cinematograf care nu mai pot fi utilizate in scopul proiectiei de film vor fi scoase totusi la vanzare.

"Cert este ca pana acum, prin metode mai mult sau mai putin agreate de lumea din afara sistemului am reusit ca salile de cinema sa nu ia alte trasee. Este vorba doar de contracte pe termen scurt, cu conditii speciale, in cazul acelora care au devenit sali de bingo.

Cand se va putea reveni la proiectia de film vor fi reamenajate imediat, pentru ca nu au fost afectate cu nimic, ba din contra; unele sali au primit dotari noi, instalatii de climatizare si s-au strans si niste fonduri. Eu in Bucuresti am cheltuit cateva miliarde de lei.

De exemplu, acum refacem cinema Corso - am ajuns la 2 miliarde, dar o sa arate mai frumos decat Europa. ai Patria, Scala si Gloria au fost refacute tot cu fonduri din aceste contracte, pentru ca noi nu primim bani de la buget".

Cinematograful Europa apartine exclusiv filialei Bucuresti a RADEF si, conform lui Ion Moraru, a fost creat special pentru proiectiile de film romanesc: "Noi am incercat sa rezervam o sala filmului autohton, pentru ca spectatorul sa nu se departeze de realitatea romaneasca. In momentul in care am intrat in Eurimages, in '98, dupa o pauza de multi ani, Eurimages a cerut mai multe sali in Romania care sa ruleze numai filme europene.

Din Bucuresti a fost recrutat cinematograful Europa, din Cluj - Arta, iar din Timisoara, cinematograful Studio. Eurimages a primit un procent din incasari, dar contribuie cu fonduri la pastrarea gradului de confort al acestor sali".



Socoteala de-acasa si cea din targ

Primul exemplu pozitiv al acestei perioade este Hollywood Multiplex, crede Constantin Fugasin.

"Ei au plecat insa de la un studiu de fezabilitate care i-a pacalit. Au inceput documentarea in urma cu patru ani si ar fi avut mare succes intr-o piata normala.

Intr-o piata cum este a noastra, socotelile de-acasa nu s-au potrivit cu cele din targ. In patru ani situatia economica a tarii s-a degradat si mai mult, in loc sa se amelioreze, cum se astepta, iar numarul spectatorilor a continuat sa scada".

Cei de la Multiplex "au fost pacaliti o data de evolutia pietei si inca o data de dispozitiile guvernamentale si de legislatia din Romania, pentru ca in momentul in care au inceput investitia aveau certitudinea recuperarii TVA si a neplatii taxelor vamale, dupa cum suna legea desfiintata acum.

Din toata aceasta schimbare de legislatie au pierdut peste un milion de dolari, ceea ce sigur ca se resimte in ritmul amortizarii investitiei", considera Fugasin.

Anton Lakatos este director general al Hollywood Multiplex Operations, companie cu capital strain integral, al carei actionar principal este Andrew Vajna, cel care a produs la Hollywood filme ca "Basic Instinct", "Evita" si "Rambo".

"Suntem pe piata din Romania din 28 iulie 2000 si am contribuit la prima crestere a numarului de spectatori inregistrata dupa foarte multi ani.

In ultimele sase luni ale anului trecut am avut in jur de 408.000 de spectatori platitori, iar de la inceputul acestui an avem cu 80.000 mai multi spectatori. Acesta este un lucru imbucurator, inseamna ca am reusit sa dezvoltam piata", considera Anton Lakatos.

"Este o investitie pe termen mediu si lung; nu este inca o afacere profitabila, pentru ca nici nu se pune problema, in conditiile in care piata romaneasca de exploatare de film s-a prabusit dupa Revolutie. Trebuie practic sa-i reinveti pe oameni sa mearga la cinematograf, sa-i atragi prin conditii, prin servicii, prin tot", crede el.

In ceea ce priveste amortizarea investitiei, care se ridica la 6,5 milioane de dolari, managerul Hollywood Multiplex considera ca aceasta depinde de o sumedenie de factori, printre care pretul biletului si strategia de marketing.

"Incepand cu luna martie a acestui an avem o oferta mai mult decat tentanta - 39.000 de lei biletul de luni pana joi, prin care incercam sa largim si mai mult felia noastra de piata. Nu stim daca vom mentine aceasta strategie sau vom renunta la ea, important este sa avem cat mai multi oameni in cinematograf.

Prioritatea numarul 1 a acestui prim an operational este tocmai aceea de a largi piata. Abia dupa aceea ne vom gandi si la recuperarea investitiei", spune el.

Hollywood Multiplex are 10 sali, cu o capacitate de 2.140 de locuri.

"Ca in orice Multiplex care se respecta, salile nu sunt egale ca marime. In momentul in care ai sali de marimi diferite te poti juca cu filmele. De obicei jonglam cu 17-18 filme, iar repartizarea lor pe sali se face in urma week-end-ului si a unei analize foarte atente a modului in care au evoluat. ai astfel plasam produsul potrivit in sala potrivita", explica Anton Lakatos.

Convins ca viitorul apartine multiplexurilor, el pare optimist, dar marturiseste ca in momentul de fata problemele intampinate tin de legislatie.

"Una dintre problemele noastre interne apasatoare este lipsa TVA pe bilet. Avem si un sistem de ticketing computerizat si trebuie sa-l si fiscalizam. Deocamdata n-am reusit treaba asta si trebuie sa facem lobby pentru a schimba niste ordonante de guvern. Umblam deocamdata cu doua seturi de bilete si asta inseamna cheltuieli duble".

In afara de firma condusa de Lakatos, la ora actuala mai exista un singur proiect care urmareste sa ofere spectatorului roman conditiile de vizionare specifice multiplexului.

Compania Mediaplex International are in plan sa dezvolte o retea de multiplexuri concepute ca nuclee ale unor complexe multifunctionale de petrecere a timpului liber (centre de entertainment), in Capitala si in principalele orase din tara.

"Este vorba despre o investitie de proportii, care se va materializa in cativa ani. La ora actuala suntem in stadiul incheierii de contracte pentru teren cu primariile din Timisoara, Iasi, Craiova, Cluj, Brasov si Targu-Mures; am incheiat deja o parte din contracte, pentru terenuri situate in centrul oraselor", a declarat Adrian Andrei, directorul Mediaplex.

El a adaugat ca, in afara de Bucuresti si de Timisoara, unde exista deja spatiile unde vor functiona centrele de entertainment, in toate celelalte cazuri este vorba despre constructia de la zero a viitoarelor centre.



Romanii au gusturi imprevizibile in materie de filme

Distributia de film in Romania este in proportie de 99% in mainile investitorilor privati. In functie de segmentul de piata pe care il ocupa, conform directorului de la Champions cei mai importanti distribuitori sunt Glob Com Media, Ro-Image, Intercom (fostul Guild Films), New Films Romania, Vision PM, Independenta si Mediaplex International (cofinantator si viitor distribuitor al filmului "Callas Forever" a lui Franco Zefirelli, coproductie internationala pentru care au inceput turnarile la studiourile de la Buftea).

"Situatia este foarte dificila si pentru distribuitori, dar ei rezista pentru ca reprezinta mari companii internationale. Acestea vor sa fie prezente in Romania pentru ca aceasta este potential o piata puternica.

Desi incaseaza sume ridicole fata de Ungaria, sau chiar fata de Bulgaria in ultimii ani, ei raman in continuare in Romania, in speranta ca aceasta situatie nu poate continua la infinit, iar 22 de milioane de potentiali spectatori inseamna ceva".

Potrivit lui Constantin Fugasin, distribuitorii locali au lucrat mereu in pierdere si de-abia de anul trecut piata a inceput sa fie putin mai stabila.

"Intotdeauna proprietarii salilor dau vina pe distribuitori ca aduc filme slabe si nu au spectatori, iar distribuitorii se vor plange intotdeauna ca filmele lor bune nu au fost exploatate asa cum trebuie de cei care au sali.

Astfel, rezultatele sunt nesatisfacatoare si pentru unii, si pentru ceilalti. In urma cu un an s-a infiintat Asociatia Distribuitorilor de Film din Romania, organism care insa nu a avut pana la ora actuala nici o actiune", declara el.

Ion Moraru, directorul filialei Bucuresti a RADEF, considera ca unul dintre motivele incasarilor mici ale salilor de cinema rezida in faptul ca "filmele aduse de distribuitori nu se caleaza pe gustul spectatorului roman".

Directorul de la Champions afirma, insa, ca din topul primelor 100 de filme ale anului 2000, dupa incasari, peste 80 au rulat la noi, din primele 30 au rulat 25, iar primele 10 au rulat absolut toate. "Romanii sunt ciudati, originali, stranii pentru toata lumea.

Nu suntem o tara normala, nu suntem un popor normal si nici o piata normala. Multe filme care in toata lumea merg foarte bine, la noi merg slab sau asa si-asa. Daca filmele sunt pe gustul chinezilor, americanilor, francezilor, englezilor si australienilor, nu stiu de ce n-ar fi si pe gustul romanilor!".

Sceptic in privinta ameliorarii situatiei actuale, Fugasin crede ca "din pacate, piata de cinema din Romania trebuie sa moara. Va trebui sa moara pentru a putea renaste cu un alt sistem de organizare, incepand de la productia de filme romanesti si pana la distributia acestora, care in momentul de fata este la pamant. Nici un distribuitor nu este incurajat sa preia un film romanesc si acesta stie clar ca daca ia, de exemplu, , are 2000 de spectatori in 3 luni, in timp ce daca ia productia americana va avea 200.000. E adevarat ca va da americanilor 99%, dar tot ii va mai ramane ceva. Cu filmul romanesc, va ramane insa in mod sigur dator".



Cinema de cinema cu copii uzate

Filmele ajung in Romania intr-un timp foarte scurt de la premiera mondiala - cel mai devreme la o luna, iar media e de 3 luni - pentru ca de obicei se aduc aici copii uzate, care ruleaza o saptamana sau doua in SUA, dupa care se expediaza in Europa de Est, singurul teritoriu al globului in care se folosesc copii uzate.

"Ce-i drept, filmele sunt proaspete - precizeaza directorul agentiei Champions. Ele ajung aici in acelasi timp in care ajung si in Germania si Franta. Desi de-aici se intorc foarte putini bani, marile companii distribuitoare de-afara trimit filme, totusi, pentru ca nu vor sa scape un teritoriu asa de important cum este Romania".

Istoria a dovedit ca toate aceste tari din zona depasesc pana la urma situatia de criza. A inceput Polonia, au urmat Ungaria, Republica Ceha, Slovacia si Slovenia si chiar Bulgaria, in ultimii doi ani.

"Cu populatia pe care o are, Bulgaria aduce de doua ori mai multi bani distribuitorilor decat Romania, Ungaria de 5-6 ori - si nu mai vorbesc de Polonia! In aceste tari, in ultimii doi ani pe primele locuri in topul incasaril or s-a clasat un film national, un lucru obisnuit de altfel in Franta sau Germania", spune Fugasin.



Primele cereri de concesionare

Pentru Decebal Mitulescu, presedintele Centrului National al Cinematografiei, lucrurile sunt clare in privinta situatiei cinematografelor.

"Conform prevederilor legale in vigoare, salile de cinematograf fac parte din patrimoniul public al statului. Afirmatia mi-o sustin cu legea 22/1999, cu ordonanta 152/2000 si cu legea 213/1998, legea proprietatii bunurilor publice.

Prin aceste reglementari, salile de cinematograf au fost date in administrarea CNC si astfel ele urmeaza regimul juridic al bunurilor aflate in domeniul public al statului.

Noi apreciem ca acest lucru este foarte clar mentionat in articolele de lege; mai mult, pentru o clarificare a acestui aspect am apelat si la o consultanta a Ministerului Justitiei, care a fost luata in 2000 de catre fostul ONC si rezulta fara echivoc, sub semnatura lui Flavius Baias, secretar de stat la vremea respectiva, ca salile de cinematograf apartin domeniului public al statului".

Din moment ce sunt trecute in aceasta categorie de bunuri, se pune problema cum pot fi ele utilizate si valorificate; legea prevede clar ca aceste bunuri nu pot fi instrainate sub nici o forma si ca ele pot fi inchiriate sau concesionate. In opinia lui Decebal Mitulescu, formula concesionarii este unmultumitoare pentru un investitor privat.

"Printr-un astfel de contract, respectivul investitor poate sa primeasca o sala de cinema pe o perioada foarte lunga de timp, pana la 49 de ani.

Deocamdata nu s-a concesionat nimic, suntem in faza in care am primit primele cereri de concesionare - 3-4 din Miercurea-Ciuc, din judetul Alba si din judetul Brasov. Din Bucuresti inca nu am primit nici o cerere. Manifestam insa toata deschiderea pentru acest subiect", declara presedintele CNC.

La ora actuala, in proprietatea statului se afla un numar de aproximativ 400 de sali. Dintre acestea, in 200 se dau spectacole de cinema, in circa 140 sunt incheiate contracte pentru desfasurarea a tot felul de activitati si 60 de sali sunt inchise, dezafectate.

"Salile pe care le avem - apreciaza Mitulescu - vor realiza in 2001 o cifra de afaceri de 90 de miliarde de lei din vanzari de bilete si estimam sa se inregistreze un numar de circa 4,5 milioane de spectatori. In paralel functioneaza deja o retea particulara de sali, cel mai bine reprezentata de Hollywood Multiplex.

Estimez ca numai aceasta sala va avea anul acesta intre 700.000 si 750.000 de spectatori. Salile RADEF, din pacate, nu au putut sa tina pasul cu aceasta si au o dotare mai precara, iar din cauza acestui fapt sunt ocolite de catre spectatori".

Conform presedintelui CNC, salile de cinema vor fi sprijinite pe parcursul acestui an printr-un program de investitii de 14-15 miliarde de lei.

"Vom dota in continuare salile cu instalatii moderne, cum ar fi instalatiile de sunet dolby, in asa fel incat pana la sfarsitul acestui an sa avem o retea de cel putin 20-22 de sali de cinema in marile orase, cu astfel de instalatii.

Eu sunt un optimist, unul moderat insa, pentru ca resursele sunt extrem de putine; nici vorba sa obtinem pentru sali resurse bugetare, statul nu are in prezent mijloace pentru sprijinirea salilor de cinema.

Sigur ca sunt alte prioritati la ora actuala - sunt scolile, muzeele, spitalele, iar cinematografele se afla intr-un plan secundar si trebuie sa se gospodareasca din resursele pe care si le obtin".

Cinefilul subtire cu cheltuiala se tine

Cecilia Stroe



"Cinematografia romana este bolnava; si nu de ieri, de-alaltaieri, ci de 12 ani. La inceput avea o gripa usoara, de care se plangeau toti cineastii, dar salile erau pline.

Mai tarziu a luat tot felul de virusi, suportand tot felul de influente negative din mai multe directii. Asa incat, in momentul de fata, cinematografia romana nici macar in picioare nu mai merge.

Spectatorii sunt tot mai rari in salile de cinema, cineastii fac tot mai rar filme, iar cele pe care le fac sunt tot mai putin reusite din punctul de vedere al spectatorilor", este de parere Constantin Fugasin, directorul agentiei Champions, singura din Romania specializata in promovarea de productii cinematografice si in centralizarea informatiilor de pe piata din domeniu.

Cinematografia autohtona, piata de cinema din Romania in general, depinde in mod evident si de starea de sanatate a retelei de cinematografe, incerta la ora actuala.

"Nu s-a dat unda verde nici pentru privatizare, dar nici nu s-a hotarat la nivel guvernamental o campanie serioasa de reabilitare a salilor. Statul este deocamdata proprietarul acestora, dar legislatia este ambigua, salile sunt patrimoniu national, ba privat, ba public, deci nu exista inca o decizie clara in ceea ce priveste privatizarea acestui domeniu", spune Fugasin.

In opinia sa, aceia care au investit in reabilitarea vechilor sali de cinema au facut-o pentru ca au fost pacaliti. "Exista cativa, foarte putini, care au investit si s-au pacalit, pentru ca de aproape fiecare data cand se schimba conducerea in cinematografia romana, se anunta cu surle si trambite intentia de privatizare serioasa.

Erau facute apeluri catre cei care doreau sa investeasca in cinematografe si de fiecare data se mai gasea cate unul-doi care, din naivitate, se repezea, crezand in ordonante sau hotarari de guvern care spuneau clar ca primul pas este un contract de asociere, urmand ca in doar cateva luni sa se preia in proprietate respectiva sala.

Astfel, unii au investit zeci de mii de dolari, altii sute de mii de dolari, anii au trecut si ei nu si-au recuperat investitia".



Polemici mai putin cordiale

Ion Ionescu, directorul general al societatii "Quality Cinema Bucuresti", este unul dintre investitorii care au incercat cu adevarat sa faca ceva. In 1994 a facut un contract de asociere cu filiala Bucuresti a RADEF pentru cinematograful Cotroceni, care acum 7-8 ani era parasit.

Ca urmare a unei investitii de 120.000 de dolari, Glendale Studio a devenit in scurt timp unul dintre cele mai tentante din Capitala si a fost asa ani de zile, cu o sala civilizata, cu aer conditionat si sunet dolby-stereo, dar si singurul unde puteai sa rezervi bilete prin telefon.

Absolut dezamagit de afacere la ora actuala, de relatia cu concurenta si de legislatia in vigoare, Ionescu se gandeste sa se retraga. "Nu pot sa lupt cu un colos cum este RADEF, care practica o concurenta absolut neloiala. Investesti si speri ca vei putea face ceva, dar te lovesti de oameni care nu au decat ambitii personale", crede el.

Tot in asteptarea privatizarii, incepand cu 1996, societatea cu capital integral german International Business and Leisure Technologies a investit in cinematograful Lira peste 5 miliarde de lei.

Dupa ce a transformat Lira in primul multiplex din tara, cu trei sali si o capacitate de 110, 45 si respectiv 30 de locuri, dotate cu aer conditionat, dispozitive de proiectie cu platan, sistem dolby-surround si fotolii de import, investitorul german vrea acum sa dea in judecata RADEF, pentru ca afacerea a mers numai pe pierderi, iar cumpararea, pe care o credea sigura, s-a blocat anul trecut.

In privinta privatizarii, Ion Moraru, directorul filialei Bucuresti a RADEF, declara ca anul trecut, presedintele de atunci al Oficiului National al Cinematografiei (ONC), Stere Gulea, a incercat sa vanda cinematografele aflate intr-o relatie contractuala cu RADEF, prin leasing sau negociere directa.

Intrau in aceasta etapa cinematografele care au un contract de locatie de gestiune, de inchiriere sau de asociere: Lira, Volga si Glendale.

"Numai ca Ordinul nr.1/2000 al ONC, prin care urma sa se faca vanzarea, nu era conform cu legea. Era vorba de Legea 22 atunci, acum este Ordonanta 152, care arata ca aceste locatii sunt bunuri publice si este absolut logic ca un bun public nu poate fi scos la vanzare decat printr-o lege. Or, un ordin de subsecretar de stat nu putea da peste cap o lege", afirma Ion Moraru.

Adrian Andrei, directorul Mediaplex International (fostul Cineplex), afirma ca inca din 1997 compania pe care o conduce a incercat sa incheie cu RADEF contracte de asociere pentru nu mai putin de 22 de sali de proiectie din Bucuresti si din tara.

"Am avut in intentie sa incepem acolo un program de investitii, pentru a utila aceste sali la nivel international", spune Adrian Andrei. Proiectul a esuat, insa, din cauza acelorasi neintelegeri legate de regimul juridic al patrimoniului RADEF.

Nu mai putin deranjat se arata, insa, si directorul filialei Bucuresti, care incrimineaza interesele strict personale ale colegilor de breasla: "Sunt foarte multi aceia care nu-si urmaresc decat interesul strict personal. Este adevarat ca cel de la Lira a investit, dar a si castigat.

ai daca a mers pe pierdere, s-a intamplat asa pentru ca a prins perioada in care filmele mergeau destul de slab; este si un cartier deochiat, dar investitorul german cunostea toate aceste aspecte atunci cand a luat sala. Tocmai de aceea i s-a si permis sa-si diversifice activitatea".



Perspective de rentabilizare

Despre rentabilitatea cinematografelor autohtone, Ion Moraru spune ca multe dintre ele lucreaza in pierdere. "Noi avem insa un dublu rol, pe care multi l-au uitat - rol de cultura si rol economic. Daca ar fi sa ne rezumam numai la a obtine profit, ar insemna ca din cele 250 de sali de cinema din Romania sa inchidem 50-60.

Dar oare este oportun sa lasam zone intregi descoperite de acest act de cultura, care este, dupa parerea mea, cel mai accesibil? Am avut de ales si am ales varianta in care sa subventionam unele sali cu ajutorul altora".

In urma discutiilor avute cu Decebal Mitulescu, actualul presedinte al Consiliului National al Cinematografiei (CNC, fost ONC), Ion Moraru crede ca salile de cinematograf care nu mai pot fi utilizate in scopul proiectiei de film vor fi scoase totusi la vanzare.

"Cert este ca pana acum, prin metode mai mult sau mai putin agreate de lumea din afara sistemului am reusit ca salile de cinema sa nu ia alte trasee. Este vorba doar de contracte pe termen scurt, cu conditii speciale, in cazul acelora care au devenit sali de bingo.

Cand se va putea reveni la proiectia de film vor fi reamenajate imediat, pentru ca nu au fost afectate cu nimic, ba din contra; unele sali au primit dotari noi, instalatii de climatizare si s-au strans si niste fonduri. Eu in Bucuresti am cheltuit cateva miliarde de lei.

De exemplu, acum refacem cinema Corso - am ajuns la 2 miliarde, dar o sa arate mai frumos decat Europa. ai Patria, Scala si Gloria au fost refacute tot cu fonduri din aceste contracte, pentru ca noi nu primim bani de la buget".

Cinematograful Europa apartine exclusiv filialei Bucuresti a RADEF si, conform lui Ion Moraru, a fost creat special pentru proiectiile de film romanesc: "Noi am incercat sa rezervam o sala filmului autohton, pentru ca spectatorul sa nu se departeze de realitatea romaneasca. In momentul in care am intrat in Eurimages, in '98, dupa o pauza de multi ani, Eurimages a cerut mai multe sali in Romania care sa ruleze numai filme europene.

Din Bucuresti a fost recrutat cinematograful Europa, din Cluj - Arta, iar din Timisoara, cinematograful Studio. Eurimages a primit un procent din incasari, dar contribuie cu fonduri la pastrarea gradului de confort al acestor sali".



Socoteala de-acasa si cea din targ

Primul exemplu pozitiv al acestei perioade este Hollywood Multiplex, crede Constantin Fugasin.

"Ei au plecat insa de la un studiu de fezabilitate care i-a pacalit. Au inceput documentarea in urma cu patru ani si ar fi avut mare succes intr-o piata normala.

Intr-o piata cum este a noastra, socotelile de-acasa nu s-au potrivit cu cele din targ. In patru ani situatia economica a tarii s-a degradat si mai mult, in loc sa se amelioreze, cum se astepta, iar numarul spectatorilor a continuat sa scada".

Cei de la Multiplex "au fost pacaliti o data de evolutia pietei si inca o data de dispozitiile guvernamentale si de legislatia din Romania, pentru ca in momentul in care au inceput investitia aveau certitudinea recuperarii TVA si a neplatii taxelor vamale, dupa cum suna legea desfiintata acum.

Din toata aceasta schimbare de legislatie au pierdut peste un milion de dolari, ceea ce sigur ca se resimte in ritmul amortizarii investitiei", considera Fugasin.

Anton Lakatos este director general al Hollywood Multiplex Operations, companie cu capital strain integral, al carei actionar principal este Andrew Vajna, cel care a produs la Hollywood filme ca "Basic Instinct", "Evita" si "Rambo".

"Suntem pe piata din Romania din 28 iulie 2000 si am contribuit la prima crestere a numarului de spectatori inregistrata dupa foarte multi ani.

In ultimele sase luni ale anului trecut am avut in jur de 408.000 de spectatori platitori, iar de la inceputul acestui an avem cu 80.000 mai multi spectatori. Acesta este un lucru imbucurator, inseamna ca am reusit sa dezvoltam piata", considera Anton Lakatos.

"Este o investitie pe termen mediu si lung; nu este inca o afacere profitabila, pentru ca nici nu se pune problema, in conditiile in care piata romaneasca de exploatare de film s-a prabusit dupa Revolutie. Trebuie practic sa-i reinveti pe oameni sa mearga la cinematograf, sa-i atragi prin conditii, prin servicii, prin tot", crede el.

In ceea ce priveste amortizarea investitiei, care se ridica la 6,5 milioane de dolari, managerul Hollywood Multiplex considera ca aceasta depinde de o sumedenie de factori, printre care pretul biletului si strategia de marketing.

"Incepand cu luna martie a acestui an avem o oferta mai mult decat tentanta - 39.000 de lei biletul de luni pana joi, prin care incercam sa largim si mai mult felia noastra de piata. Nu stim daca vom mentine aceasta strategie sau vom renunta la ea, important este sa avem cat mai multi oameni in cinematograf.

Prioritatea numarul 1 a acestui prim an operational este tocmai aceea de a largi piata. Abia dupa aceea ne vom gandi si la recuperarea investitiei", spune el.

Hollywood Multiplex are 10 sali, cu o capacitate de 2.140 de locuri.

"Ca in orice Multiplex care se respecta, salile nu sunt egale ca marime. In momentul in care ai sali de marimi diferite te poti juca cu filmele. De obicei jonglam cu 17-18 filme, iar repartizarea lor pe sali se face in urma week-end-ului si a unei analize foarte atente a modului in care au evoluat. ai astfel plasam produsul potrivit in sala potrivita", explica Anton Lakatos.

Convins ca viitorul apartine multiplexurilor, el pare optimist, dar marturiseste ca in momentul de fata problemele intampinate tin de legislatie.

"Una dintre problemele noastre interne apasatoare este lipsa TVA pe bilet. Avem si un sistem de ticketing computerizat si trebuie sa-l si fiscalizam. Deocamdata n-am reusit treaba asta si trebuie sa facem lobby pentru a schimba niste ordonante de guvern. Umblam deocamdata cu doua seturi de bilete si asta inseamna cheltuieli duble".

In afara de firma condusa de Lakatos, la ora actuala mai exista un singur proiect care urmareste sa ofere spectatorului roman conditiile de vizionare specifice multiplexului.

Compania Mediaplex International are in plan sa dezvolte o retea de multiplexuri concepute ca nuclee ale unor complexe multifunctionale de petrecere a timpului liber (centre de entertainment), in Capitala si in principalele orase din tara.

"Este vorba despre o investitie de proportii, care se va materializa in cativa ani. La ora actuala suntem in stadiul incheierii de contracte pentru teren cu primariile din Timisoara, Iasi, Craiova, Cluj, Brasov si Targu-Mures; am incheiat deja o parte din contracte, pentru terenuri situate in centrul oraselor", a declarat Adrian Andrei, directorul Mediaplex.

El a adaugat ca, in afara de Bucuresti si de Timisoara, unde exista deja spatiile unde vor functiona centrele de entertainment, in toate celelalte cazuri este vorba despre constructia de la zero a viitoarelor centre.



Romanii au gusturi imprevizibile in materie de filme

Distributia de film in Romania este in proportie de 99% in mainile investitorilor privati. In functie de segmentul de piata pe care il ocupa, conform directorului de la Champions cei mai importanti distribuitori sunt Glob Com Media, Ro-Image, Intercom (fostul Guild Films), New Films Romania, Vision PM, Independenta si Mediaplex International (cofinantator si viitor distribuitor al filmului "Callas Forever" a lui Franco Zefirelli, coproductie internationala pentru care au inceput turnarile la studiourile de la Buftea).

"Situatia este foarte dificila si pentru distribuitori, dar ei rezista pentru ca reprezinta mari companii internationale. Acestea vor sa fie prezente in Romania pentru ca aceasta este potential o piata puternica.

Desi incaseaza sume ridicole fata de Ungaria, sau chiar fata de Bulgaria in ultimii ani, ei raman in continuare in Romania, in speranta ca aceasta situatie nu poate continua la infinit, iar 22 de milioane de potentiali spectatori inseamna ceva".

Potrivit lui Constantin Fugasin, distribuitorii locali au lucrat mereu in pierdere si de-abia de anul trecut piata a inceput sa fie putin mai stabila.

"Intotdeauna proprietarii salilor dau vina pe distribuitori ca aduc filme slabe si nu au spectatori, iar distribuitorii se vor plange intotdeauna ca filmele lor bune nu au fost exploatate asa cum trebuie de cei care au sali.

Astfel, rezultatele sunt nesatisfacatoare si pentru unii, si pentru ceilalti. In urma cu un an s-a infiintat Asociatia Distribuitorilor de Film din Romania, organism care insa nu a avut pana la ora actuala nici o actiune", declara el.

Ion Moraru, directorul filialei Bucuresti a RADEF, considera ca unul dintre motivele incasarilor mici ale salilor de cinema rezida in faptul ca "filmele aduse de distribuitori nu se caleaza pe gustul spectatorului roman".

Directorul de la Champions afirma, insa, ca din topul primelor 100 de filme ale anului 2000, dupa incasari, peste 80 au rulat la noi, din primele 30 au rulat 25, iar primele 10 au rulat absolut toate. "Romanii sunt ciudati, originali, stranii pentru toata lumea.

Nu suntem o tara normala, nu suntem un popor normal si nici o piata normala. Multe filme care in toata lumea merg foarte bine, la noi merg slab sau asa si-asa. Daca filmele sunt pe gustul chinezilor, americanilor, francezilor, englezilor si australienilor, nu stiu de ce n-ar fi si pe gustul romanilor!".

Sceptic in privinta ameliorarii situatiei actuale, Fugasin crede ca "din pacate, piata de cinema din Romania trebuie sa moara. Va trebui sa moara pentru a putea renaste cu un alt sistem de organizare, incepand de la productia de filme romanesti si pana la distributia acestora, care in momentul de fata este la pamant. Nici un distribuitor nu este incurajat sa preia un film romanesc si acesta stie clar ca daca ia, de exemplu, , are 2000 de spectatori in 3 luni, in timp ce daca ia productia americana va avea 200.000. E adevarat ca va da americanilor 99%, dar tot ii va mai ramane ceva. Cu filmul romanesc, va ramane insa in mod sigur dator".



Cinema de cinema cu copii uzate

Filmele ajung in Romania intr-un timp foarte scurt de la premiera mondiala - cel mai devreme la o luna, iar media e de 3 luni - pentru ca de obicei se aduc aici copii uzate, care ruleaza o saptamana sau doua in SUA, dupa care se expediaza in Europa de Est, singurul teritoriu al globului in care se folosesc copii uzate.

"Ce-i drept, filmele sunt proaspete - precizeaza directorul agentiei Champions. Ele ajung aici in acelasi timp in care ajung si in Germania si Franta. Desi de-aici se intorc foarte putini bani, marile companii distribuitoare de-afara trimit filme, totusi, pentru ca nu vor sa scape un teritoriu asa de important cum este Romania".

Istoria a dovedit ca toate aceste tari din zona depasesc pana la urma situatia de criza. A inceput Polonia, au urmat Ungaria, Republica Ceha, Slovacia si Slovenia si chiar Bulgaria, in ultimii doi ani.

"Cu populatia pe care o are, Bulgaria aduce de doua ori mai multi bani distribuitorilor decat Romania, Ungaria de 5-6 ori - si nu mai vorbesc de Polonia! In aceste tari, in ultimii doi ani pe primele locuri in topul incasaril or s-a clasat un film national, un lucru obisnuit de altfel in Franta sau Germania", spune Fugasin.



Primele cereri de concesionare

Pentru Decebal Mitulescu, presedintele Centrului National al Cinematografiei, lucrurile sunt clare in privinta situatiei cinematografelor.

"Conform prevederilor legale in vigoare, salile de cinematograf fac parte din patrimoniul public al statului. Afirmatia mi-o sustin cu legea 22/1999, cu ordonanta 152/2000 si cu legea 213/1998, legea proprietatii bunurilor publice.

Prin aceste reglementari, salile de cinematograf au fost date in administrarea CNC si astfel ele urmeaza regimul juridic al bunurilor aflate in domeniul public al statului.

Noi apreciem ca acest lucru este foarte clar mentionat in articolele de lege; mai mult, pentru o clarificare a acestui aspect am apelat si la o consultanta a Ministerului Justitiei, care a fost luata in 2000 de catre fostul ONC si rezulta fara echivoc, sub semnatura lui Flavius Baias, secretar de stat la vremea respectiva, ca salile de cinematograf apartin domeniului public al statului".

Din moment ce sunt trecute in aceasta categorie de bunuri, se pune problema cum pot fi ele utilizate si valorificate; legea prevede clar ca aceste bunuri nu pot fi instrainate sub nici o forma si ca ele pot fi inchiriate sau concesionate. In opinia lui Decebal Mitulescu, formula concesionarii este unmultumitoare pentru un investitor privat.

"Printr-un astfel de contract, respectivul investitor poate sa primeasca o sala de cinema pe o perioada foarte lunga de timp, pana la 49 de ani.

Deocamdata nu s-a concesionat nimic, suntem in faza in care am primit primele cereri de concesionare - 3-4 din Miercurea-Ciuc, din judetul Alba si din judetul Brasov. Din Bucuresti inca nu am primit nici o cerere. Manifestam insa toata deschiderea pentru acest subiect", declara presedintele CNC.

La ora actuala, in proprietatea statului se afla un numar de aproximativ 400 de sali. Dintre acestea, in 200 se dau spectacole de cinema, in circa 140 sunt incheiate contracte pentru desfasurarea a tot felul de activitati si 60 de sali sunt inchise, dezafectate.

"Salile pe care le avem - apreciaza Mitulescu - vor realiza in 2001 o cifra de afaceri de 90 de miliarde de lei din vanzari de bilete si estimam sa se inregistreze un numar de circa 4,5 milioane de spectatori. In paralel functioneaza deja o retea particulara de sali, cel mai bine reprezentata de Hollywood Multiplex.

Estimez ca numai aceasta sala va avea anul acesta intre 700.000 si 750.000 de spectatori. Salile RADEF, din pacate, nu au putut sa tina pasul cu aceasta si au o dotare mai precara, iar din cauza acestui fapt sunt ocolite de catre spectatori".

Conform presedintelui CNC, salile de cinema vor fi sprijinite pe parcursul acestui an printr-un program de investitii de 14-15 miliarde de lei.

"Vom dota in continuare salile cu instalatii moderne, cum ar fi instalatiile de sunet dolby, in asa fel incat pana la sfarsitul acestui an sa avem o retea de cel putin 20-22 de sali de cinema in marile orase, cu astfel de instalatii.

Eu sunt un optimist, unul moderat insa, pentru ca resursele sunt extrem de putine; nici vorba sa obtinem pentru sali resurse bugetare, statul nu are in prezent mijloace pentru sprijinirea salilor de cinema.

Sigur ca sunt alte prioritati la ora actuala - sunt scolile, muzeele, spitalele, iar cinematografele se afla intr-un plan secundar si trebuie sa se gospodareasca din resursele pe care si le obtin".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO