ZF Esențial în business

Video ZF Esenţial în business. Comerţul electronic reprezintă 10% din cifra de afaceri a companiilor din România

Autor: Adelina Mihai

10.10.2019, 15:47 280

Autorităţile fiscale din UE caută metode să colecteze taxele din bunurile vândute în mediul online.

 

Companiile caută metode de a-şi vinde cât mai eficient bunurile şi serviciile pe care le oferă, iar evoluţia tehnologiei a permis o adevărată ”explozie” a comerţului electronic la nivel global. Statistic, una din cinci companii din UE a realizat în 2017 vânzări electronice de bunuri sau servicii, procentul fiind în continuă creştere de la an la an.

”În România, această formă de comerţ este încă în dezvoltare, deşi creşterea este una semnificativă. Această evoluţie trebuie privită şi prin prisma ratei de utilizare a internetului, care depăşeşte 70% la nivel naţional. Cu toate acestea, ultimele date ne indică o pondere a comerţului electronic de aproximativ 10 procente din cifra de afaceri a companiilor din România”, a spus Mădălina Munteanu, Tax Consultant la firma de audit şi consultanţă fiscală KPMG, în cadrul emisiunii online ZF Esenţial în business, realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.

Vânzările din mediul online reprezintă o nouă formă de comerţ care a scos atât companiile, cât şi autorităţile fiscale din zona de confort.

”Pe de o parte, companiile au găsit noi mijloace de a ajunge la client, iar canalele de comunicare sunt în continuă dezvoltare. Pe de altă parte, există şi o aşa-zisă „concurenţă” între autorităţile fiscale ale statelor membre, în ceea ce priveşte „cine, unde, cum şi cât” trebuie să colecteze”, a mai spus Mădălina Munteanu.

În ceea ce priveşte taxele indirecte, comerţul electronic implică şi colectarea taxei pe valoare adăugată, şi a taxelor vamale atunci când vorbim de importuri de bunuri din afara Uniunii.

”Responsabilitatea pentru gestionarea şi supravegherea colectării acestor taxe revine în mod direct fiecărui stat membru în parte. Important este să ţinem de cont de faptul că acest tip de comerţ este unul construit în jurul trimiterilor prin poştă sau curierat, iar adevărata provocare cu care se confruntă autorităţile constă în identificarea fraudei de TVA”.

Conform ultimelor date, a mai spus ea, deficitul de încasare al TVA în 2017 este de 137,5 de miliarde de euro la nivelul Uniunii. Acest număr reprezintă aproximativ 11,2% din valoarea estimată a veniturilor din TVA la nivelul Uniunii.

”Dacă ne referim la România, conform datelor publicate de Comisia Europeană, aceasta rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA. Deficitul de încasare în 2017 a ajuns la aproximativ 35,5%, cel mai mare din rândul statelor membre. În termeni nominali, asta înseamnă aproximativ 6,5 miliarde euro deficit de încasare în România”.

Pentru a diminua acest deficit, Uniunea Europeană a început deja să elaboreze un plan în această direcţie. În ceea ce priveşte importurile de mică valoare, un prim pas este eliminarea, din 2021, a scutirii de TVA.

”O altă măsură adoptată de Comisia Europeană este transferul responsabilităţii în materie de colectare TVA pentru comerţul prin intermediul platformelor de vânzare online de tip “marketplace”. Se vizează în special responsabilizarea platformelor pentru tranzacţiile efectuate de către persoane nestabilite în UE către consumatorii europeni”.

O altă serie de măsuri, aşa numitele „soluţii rapide” în materie de TVA, intră în vigoare din ianuarie 2020 şi vin să pună bazele sistemului definitiv de TVA.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO