O a patra directivă privind combaterea spălării banilor va impacta toate companiile din UE, dar mai ales băncile. Implementată de la începutul anului 2020, aceasta ar urma să schimbe regulile jocului în materia cunoaşterii clientelei bancare, potrivit lui Duagi Günay, avocat, managing associate în cadrul KPMG Legal.
„În primul rând se schimbă modul de abordare în materia cunoaşterii clientelei, din abordarea pe bază de reguli în abordarea pe bază de risc. Mai mult băncile trebuie să-şi facă de acum evaluări de risc ale clienţilor şi produselor oferite, iar regulile de cunoaştere a clientelei trebuie să şi le modifice în funcţie de rezultatul evaluării”, a explicat Duagi Günay în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Esenţial în business, realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.
Apoi, sunt mai multe procese specifice care se modifică în această materie, printre care modul de identificare a beneficiarului real şi sursa fondurilor (dacă anterior erau verificate doar cazurile cu risc ridicat, acum trebuie verificate toate cazurile, de pildă).
Băncile au obligaţia verificării identităţii clientului şi a beneficiarului real înainte de stabilirea unei relaţii de afaceri sau de desfăşurarea unei tranzacţii ocazionale. Se interzice băncilor să iniţieze, să continue o relaţie de afaceri sau să efectueaze o tranzacţie ocazională dacă nu pot aplica măsurile de cunoaştere a clientelei, inclusiv în cazurile în care nu pot stabili legitimitatea scopului şi natura relaţiei de afaceri, ori nu pot administra adecvat riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.
În plus, sunt introduse obligaţii noi; spre exemplu, obligaţia de a raporta online transferurile externe în şi din conturi, de minimum 15.000 de euro. O noutate absolută este că băncile trebuie să aplice măsura de cunoaştere a clientelei în cazul unui transfer de peste 1.000 de euro.
Pentru a se alinia la noua legislaţie, băncile trebuie să îşi schimbe modul cum procesează clienţii noi şi tranzacţiile. „Printre elementele la care va trebuie să fie mult mai atente sunt persoanele expuse public, modul cum implementează externalizarea diferitelor activităţi, modul cum implementează încheierea la distanţă a contractelor”, explică Douagi.
Noul regulament BNR impune instituţiilor de credit desemnarea unui ofiţer de conformitate, obligaţie care exista şi înainte, dar noutatea se referă la faptul că accesta trebuie să fie din conducerae superioară a băncii – adică top management.
În ceea ce îi priveşte pe clienţii-companii ai băncilor, cel mai important pentru aceştia este că se vor multiplica informaţiile necesare până la beneficiarul real şi sursa fondurilor. „Ca o noutate absolută, va exista un registru al beneficiarului real care va putea fi accesat de autorităţi şi de bănci atunci când aplică măsurile de cunoaştere a clientelei, dar şi de alte entităţi care au un interes legitim.”
Termenul de conformare cu noile reguli privind cunoaşterea clientelei pentru bănci este 17 ianuarie 2020. „Deşi pare generos termenul pentru aplicabilitatea regulamentului, nu este aşa. Din experienţele noastre anterioare, orice proces de conformare a unei bănci la noi reguli durează mult şi sunt implicate echipe întregi de proiect, bugete speciale, consultanţi externi şi multe aprobări”, precizează specialistul KPMG.
Sancţiunile pentru încălcarea prevederilor noii legi au fost mărite şi ele, astfel, pentru companii, inclusiv bănci, limita maximă va fi de 10% din cifra de afaceri a anului anterior. În plus, pe lângă amendă se mai pot aplica sancţiuni administrative care pot merge până la retragerea listei.
