Serviciile IT au devenit indispensabile pentru companiile din toate sectoarele de activitate, însă facturarea acestora generează adevărate provocări în organizaţii atunci când programatorii, de exemplu, sunt angajaţi ai unei companii din acelaşi grup. Cum se facturează serviciile IT atunci când prestatorul şi beneficiarul sunt parte a aceluiaşi grup de companii?
”Serviciile de IT sunt în prezent cele mai întâlnite servicii. Nu există firmă care să nu aibă nevoie de servicii de IT, iar atunci când avem un grup de firme se încearcă centralizarea acestor servicii la nivel de grup. În acest sens, se formează echipe specializate de IT-şti care să deservească toate firmele din grup. Cum este vorba de un grup de firme, orice facturare între companii ridică problema preţurilor de transfer, iar după cum bine ştim, acestea trebuie documentate, deoarece orice cheltuială şi orice venit înregistrat în urmă unei facturi de la grup sau către grup au impact în profitul impozabil al firmei”, a explicat Valentin Milanovici, Associate Manager, Transfer Pricing Services în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG în România, în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Esenţial în business, realizată de ZF în parteneriat cu KPMG. El a mai explicat faptul că foarte multe contracte de servicii IT au preţul stabilit pe bază de rate orare. Astfel, în funcţie de persoana care lucrează, de nivelul său de senioritate şi de numărul de ore pe care îl petrece pentru un anumit tip de proiect, se calculează tariful facturat pentru serviciile de IT prestate. Cum se analizează aceste tarife în contextul legislaţiei privind preţurile de transfer aplicată în România?
”Atunci când vorbim de documentarea preţurilor de transfer, este foarte important pentru autorităţile fiscale să poată identifica marja de profit pe care a înregistrat-o prestatorul. Astfel, trebuie identificate costurile prestatorului în legătură cu prestarea respectivului serviciu de IT, precum şi ce marja adaugă la aceste costuri. Aceste conversii din preţ stabilit pe bază de rate orare şi număr de ore lucrate efectiv de fiecare specialist IT, conform contractului de prestări servicii, şi costuri înregistrate plus marja de profit înregistrată de prestator se documentează în dosarul preţurilor de transfer. Această conversie este foarte importantă pentru fiscalitate şi permite compararea marjei de profit obţinută de prestatorul de servicii IT cu marjele de profit obţinute de alte firme care prestează servicii IT, dar de dată această, pentru independenţi”, a mai spus Milanovici.
De regulă, costurile înregistrate de prestator includ costurile cu salariile şi cu contribuţiile sociale, dar şi alocări de costuri cu chiria spaţiului, utilităţile aferente, echipamentele folosite în desfăşurarea activităţii.
”Aceste costuri se alocă pe proiecte, pe tipuri de proiecte şi în final pe beneficiar. Este esenţial ca o firmă din România care primeşte servicii de IT de la o firma din grup, acolo unde sunt centralizaţi specialiştii în IT ai grupului, să fie facturată pentru serviciile de care beneficiază efectiv. Această evidenţă a costurilor directe şi indirecte pe proiecte şi tipuri de proiecte este necesară la nivelul firmei prestatoare”, a mai spus Milanovici.
