♦ De la recordul de pe 19 august, indicele BET a pierdut 13% din valoare, iar lipsa unui guvern suprapusă peste o criză energetică majoră creează puţine premise de redresare pe termen scurt. Ce faci dacă ai intrat de un an pe Bursă, te-ai bucurat de randamente de peste 20%, ai avut impresia că totul este uşor şi acum vezi că plusul tău abia mai acoperă rata inflaţiei? Fii calm, Bursa este pe termen lung, dar câteva învăţăminte merită trase.
„Mi-am făcut un portofoliu la Bursă în vara anului trecut. Ţin minte că la acel moment intrasem pe un vârf, mulţi îmi spuneau că nu e bine să intri pe vârf, vremea corecţiilor este momentul achiziţiilor. Cu toate acestea, mi-am facut curaj şi am zis că e now or never. Aşa că am intrat la Bursă“, spune Irina, cu o carieră în domeniul comunicării.
Spre finalul anului si apoi în prima jumătate a lui 2026, Petra s-a bucurat de o apreciere semnificativă a portofoliului său, de peste 20%.
„Chiar mi-am convins o prietenă să intre şi ea pe Bursă. Nu am cumpărat acţiuni exotice, m-am ghidat după domenii importante, strategice, cum sunt energia, utilităţile, băncile, foarte puţin din zona industrială, puţin în zona de telecom. La un moment, chiar mă întrebam cât mai pot să cresc şi deşi m-am gândit să vând, măcar parţial, nu am făcut-o. Am intrat cu ideea de a investi pe termen lung la Bursă“, spune Irina. În acest moment însă, portotoliul ei mai are un randament de circa 7% şi tânăra se întreabă ce este de făcut, mai ales în contextul în care veştile din economie nu sunt bune.
Panica este ultima reacţie, dar câteva lecţii merită învăţate.
„Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai importante aspecte atunci când începi să investeşti este mindset-ul cu care porneşti la drum şi, implicit, setarea unor aşteptări realiste privind randamentele pe termen lung. Din perspectiva istorică, indicele S&P 500, unul dintre principalele repere ale pieţelor de capital internaţionale, a generat un randament mediu real, ajustat la inflaţie, de aproximativ 7% pe an. Dacă porneşti de la această perspectivă şi îţi stabileşti obiective clare, devine mai uşor să gestionezi perioadele inevitabile de volatilitate şi corectie ale pieţei“, spune Radu Dăscălescu, director adjunct finanţe corporative la TradeVille. Deci primul pas este setarea unor obiective realiste, acel randament de 20%, dar mai ales menţinerea lui pe o perioadă lungă de timp fiind mai degrabă o fantezie. Mai mult, exact aceste randamente pot să îţi dea de gândit.
„În acelaşi timp, după episoade de apreciere puternică, de 25-30% într-un interval relativ scurt, este firesc ca investitorii să devină mai prudenţi şi să ia în calcul posibilitatea unei corecţii sau a unei perioade de consolidare. Tocmai de aceea, încercarea de a identifica permanent cel mai bun moment de intrare în piaţă poate fi dificilă. Analizele recente sugerează că strategia de tip «buy the dip», bazată pe acumularea de poziţii în perioadele de scădere, nu este neapărat mai eficientă pe termen lung decât o abordare disciplinată de tip «dollar-cost averaging», care presupune investiţii periodice, indiferent de direcţia de moment a pieţei. Avantajul acestei strategii este că reduce importanţa alegerii momentului exact al investiţiei şi încurajează consecvenţa.“
Practic, nu profilul de speculator trebuie să fie tentant, ci mai degrabă o strategie cu un obiectiv, dublată de disciplina investiţiilor. Iar în perioadele cum este cea de acum, domeniile care istoric au dovedit rezilienţă sunt cele care merită atenţia ta de investitor.
„Desigur, există şi perioade în care contextul macroeconomic poate justifică ajustări ale strategiei. O încetinire a activităţii economice, o accelerare a inflaţiei sau o deteriorare a perspectivelor de creştere pot determina investitorii să îşi reechilibreze portofoliile, inclusiv prin alocări mai importante către sectoare care, istoric, au demonstrat o rezilienţa mai ridicată în perioade de recesiune sau de stres economic“, încheie Radu Dăscălescu.
