♦ Peste jumătate dintre tinerii ca tine au amânat încă un an luarea unei decizii majore pentru că pur şi simplu nu îşi permit cheltuielile asociate unei familii sau achiziţiei unui apartament ♦ Ce pot face angajatorii în acest sens şi de ce dificultăţile financiare nu trebuie să fie un subiect tabu
Săptămâna trecută a fost publicată cea de-a 15-a ediţie a raportului Deloitte Gen Z Millennial Survey, una dintre cele mai meticuloase cartografieri a tendinţelor majore care afectează aceste cohorte. În acest an, raportul reflectă opiniile a peste 22.500 de reprezentanţi ai generaţiei Z (născuţi între 1995 şi 2007) şi ai generaţiei mileniale (născuţi între 1983 şi 1994) din 44 de ţări.
Pentru ambele generaţii, cea mai mare preocupare rămâne costul vieţii, acesta fiind motivul pentru care de cele mai multe ori decizii majore sunt amânate. Practic, acel „maybe later” (poate mai încolo) devine realitatea de zi cu zi pentru tineri, iar acest lucru are un impact major, inclusiv în economie.
„Presiunea financiară a devenit o trăsătură definitorie a modului în care aceste generaţii lucrează, trăiesc şi îşi fac planuri de viitor. Peste jumătate dintre membrii generaţiei Z (55%) şi ai generaţiei mileniale (52%) afirmă că amână decizii importante de viaţă, precum căsătoria, întemeierea unei familii sau a unei afaceri şi continuarea studiilor, din cauza situaţiei lor financiare. Iar majoritatea afirmă că disponibilitatea sau accesibilitatea locuinţelor are un impact direct asupra deciziilor lor de carieră şi asupra locului în care pot lucra. În ciuda acestor presiuni, mulţi sunt optimişti că situaţia lor financiară se va îmbunătăţi în cursul anului următor”, se arată în studiul Deloitte.
Statisticile arată că 34% dintre tinerii gen Z se luptă în fiecare lună pentru a-şi acoperi cheltuielile, 47% dintre tineri pur şi simplu trăiesc de la un salariu la altul, iar 51% dintre gen Z nu îşi permit o casă.
Această situaţie ar trebui să fie un semnal de alarmă inclusiv pentru angajatori. „Deşi sunt semnele unei îmbunătăţiri, accesibilitatea unei locuinţe sau cheltuielile de zi cu zi influenţează felul în care oamenii muncesc şi cât de dispuşi sunt să-şi ia angajamente pe termen lung. Organizaţiile care oferă pachete salariale competitive şi beneficii care se adresează direct constrângerilor financiare, cum ar fi costurile cu chiria şi un sprijin pentru mutare, sunt mai bine poziţionate pentru a atrage şi reţine talentele.”
Acest sprijin este important în contextul în care condiţiile de trai au un impact direct asupra calităţii muncii sau a opţiunilor de carieră. Programele flexibile, hibride sunt moduri în care angajtorii pot contribui la scăderea cheltuielilor pe care le are un angajat. La fel de necesară este normalizarea discuţiilor despre dificultăţile financiare pe care le au tinerii.
