♦ Trecerea de la studii la un loc de muncă este una dintre cele mai dificile schimbări pentru un tânăr, dar îngrijorător de mulţi, aproape 20% pentru categoria de vârstă 15-29 de ani, sunt într-un blocaj, adică nici nu învaţă, nici nu muncesc ♦ Ratele mai mari sunt pentru cei care au studii medii, dar oricum situaţia este paradoxală într-o Românie în care nu trece o zi fără ca o companie sau un antreprenor să nu vorbească de deficitul de forţă de muncă ♦ De la abandonul şcolar, care face imposibilă integrarea în piaţa forţei de muncă, până la diplomele fără sens în economie, toate sunt explicaţii pentru această statistică.
În 2024, România înregistrează cea mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă în rândul proaspeţilor absolvenţi din Uniunea Europeană, potrivit datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Aşadar, potrivit statisticilor europene, doar 70,1% dintre tinerii cu vârste între 20 şi 34 de ani care au finalizat studiile şi nu mai urmează cursuri de formare erau încadraţi în muncă anul trecut. Media la nivelul Uniunii Europene pentru acest indicator este de 79,2%, ceea ce plasează România cu aproape 10 puncte procentuale sub acest prag. De asemenea, România ocupă şi în cel mai recent clasament Eurostat un loc fruntaş, dar unul într-o zonă de vulnerabilitate socială: este ţara cu cea mai mare proporţie de tineri cu vârste între 15 şi 29 de ani care nu lucrează, nu urmează nicio formă de educaţie şi nici nu sunt angrenaţi într-un program de formare profesională.
Aşadar, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadraţi în muncă şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare profesională – categoria cunoscută sub numele de NEET (Not in Education, Employment or Training), potrivit datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Statisticile oficiale europene arată că 19,4% dintre tinerii români se află în această situaţie, un procent semnificativ peste media UE de 11%. De altfel, această pondere este în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul precedent.
Abandonul şcolar „lucrează“ la aceste statistici, dar sunt şi tineri cu diplomă care nu îşi găsesc un loc pe piaţa muncii din simplul motiv că şcoala nu îi pregăteşte pentru viaţa reală sau că pur şi simplu opţiunea de studii nu are nicio căutare în piaţa muncii. Lor li se adaugă tinerii care nu fac nimic pentru a se pregăti pentru piaţa muncii.
„În cazul persoanelor cu studii superioare, rata de ocupare este ridicată în toate regiunile. Regiunile Nord-Est, Bucureşti-Ilfov şi Centru se remarcă cu cele mai mari rate ale ocupării, de peste 90%, indicând o integrare bună a absolvenţilor de studii superioare în economie. În contrast, Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est, deşi prezintă valori de peste 87%, se situează în partea inferioară a clasamentului pe regiuni, sugerând o cerere mai redusă de forţă de muncă înalt calificată în aceste zone“, se arată în studiul Oportunităţi pentru investitorii străini în România, realizat de ASE şi Fundaţia Deloitte România.
Pentru persoanele cu studii medii, rata de ocupare este considerabil mai scăzută, variind între 64,9% în Sud-Vest Oltenia şi 76,4% în Bucureşti-Ilfov.
„Această diferenţă reflectă o integrare mai dificilă pe piaţa muncii pentru cei cu educaţie medie, în special în regiunile mai slab dezvoltate economic. Regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest şi Centru se evidenţiază prin rate mari de ocupare în rândul persoanelor cu studii medii, ceea ce indică o piaţă a muncii echilibrată. Mai mult, Bucureşti-Ilfov şi Centru sunt regiuni capabile să integreze atât muncitori calificaţi la nivel mediu, cât şi înalt calificaţi. În Sud-Vest Oltenia şi Vest, ratele scăzute de ocupare pentru persoanele cu studii medii (sub 66%) sugerează oportunităţi economice limitate şi o cerere slabă pentru această categorie profesională.“
În acest timp, în care 20% dintre tineri nici nu muncesc, nici nu studiază, nici nu sunt într-un internship, companiile şi antreprenorii spun la unison că au nevoie de oameni.
„În majoritatea regiunilor, sectoarele construcţii, industrie prelucrătoare şi transporturi generează cele mai multe locuri vacante şi înregistrează, de asemenea, cele mai acute deficite de forţă de muncă, în special în meserii precum şoferi, muncitori calificaţi în construcţii, curieri şi agenţi de securitate. În regiunile Centru, Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov se observă o cerere mai diversificată, incluzând atât activităţi industriale şi comerciale, cât şi servicii, cum ar fi ospătari personal hotelier sau personal de întreţinere. Acestea indică o structură economică mai complexă, în care turismul, serviciile şi comerţul contribuie substanţial la dinamica locurilor vacante“, se arată în studiul menţionat.
Deficitele de muncă sunt accentuate în domenii precum construcţiile, transportul şi securitatea, însă în regiunile cu economie urbană sau turistică activă (Sud-Est, Centru, Bucureşti-Ilfov) apar şi cereri neacoperite pentru personal de deservire, montatori sau lucrători în alimentaţia publică, semnalând presiuni în sectoare sezoniere sau slab profesionalizate. Pe de altă parte, excedentele de forţă de muncă sunt consistente în domenii precum agricultura, serviciile personale (ex. îngrijitori la domiciliu), dar şi în profiluri artistice sau umaniste (cum ar fi designeri, lingvişti, psihologi sau fotografi).
„Aceste date reflectă o posibilă decalare între formarea profesională şi nevoile reale ale angajatorilor, în special în regiunile cu oferte educaţionale diverse, dar fără absorbţie economică proporţională. Sectorul agricol generează excedente în aproape toate regiunile, în timp ce, în regiuni precum Bucureşti-Ilfov sau Sud-Est, se înregistrează surplusuri semnificative de specialişti în educaţie, arte sau ştiinţe sociale“, se mai arată în studiul ASE şi Fundaţia Deloitte România.
Locuri vacante, deficite şi excedente, pe regiuni de dezvoltare
