Cafeaua băută pe fugă, mâncatul haotic, programul „nine to five” de la birou şi semnatul condicii nu mai sunt la modă pentru angajaţii generaţiei Z. Toate acestea pierd teren în faţa flexibilităţii, unul dintre cele mai importante criterii pe care tinerii le iau în calcul atunci când caută un job sau când aleg să continue cu actualul loc de muncă.
„Aş renunţa fără doar şi poate la un job mai bine plătit dacă nu mi-ar oferi flexibilitate. Am 27 de ani şi pentru mine, în perioada asta, e important să fiu liniştită, să mă bucur de viaţă şi de faptul că încă sunt super tânără. Vreau să-mi pun bazele unei familii, iar asta a devenit o prioritate. Un job mai bine plătit nu ştiu dacă mi-ar satisface nevoile. Până la urmă, ce faci cu mai mulţi bani, dacă nu ai timp să trăieşti?”, spune Iulia, o tânără de 27 de ani.
Dar aceasta nu e doar vocea Iuliei, este „crezul” unei generaţii care caută, întâi de toate, liniştea şi echilibrul între job şi viaţa personală. Din ce în ce mai mulţi tineri aleg să pună pe primul loc flexibilitatea programului, timpul personal şi sănătatea mintală, chiar şi în detrimentul unui salariu mai mare. Iar vocile lor spun totul.
Programul Iuliei începe la ora 10:00 - un detaliu aparent banal, dar care îi schimbă complet ritmul vieţii. Somnul, mesele respectate, creativitatea, timpul pentru familie — toate devin posibile pentru că programul nu e rigid.
Deşi îi place să meargă la birou pentru atmosferă şi colegi, nu îşi doreşte prezenţă zilnică. Îşi doreşte echilibru. „Mi se pare mai sănătos să ne vedem cu măsură, ca să apreciem momentele împreună.”
Generaţia Z consideră că viaţa nu trebuie pusă pe pauză pentru carieră, iar în acest context, flexibilitatea jobului este cel mai important element pentru tinerii de astăzi. Iulia consideră, totodată, că timpul este cea mai preţioasă resursă pe care o are un om şi nicidecum banii.
„Nu cred că merită să mă dau peste cap doar ca să fac mai mulţi bani. Eu cred că un program flexibil îţi permite, pe termen lung, să faci bani în mod sănătos: ai energie, ai creativitate, ai timp pentru tine. Un job rigid, într-o organizaţie super strictă, poate că îţi aduce un venit mai mare pe termen scurt. Dar pe termen lung probabil te alegi cu cheltuieli mai mari la terapie. Pentru că dacă devii o maşină de bani, tot nu poţi cumpăra o maşină a timpului ca să recuperezi ce ai pierdut”, a mai subliniat ea.
Teodora are 22 de ani şi este studentă şi angajată în acelaşi timp. Ea explică de ce, în cazul său, programul flexibil face diferenţa între supravieţuire şi echilibru.
„Mă ajută enorm faptul că pot să-mi împart timpul eficient între facultate şi muncă. Faptul că nu trebuie să ajung la o oră fixă elimină mult stres: nu mai alerg după autobuz, nu mai mănânc pe fugă şi nu mai încep ziua deja obosită”, spune tânăra.
Pentru ea, flexibilitatea nu este un moft, ci o unealtă de performanţă. Când nu există presiunea constantă a ceasului, productivitatea creşte natural. În plus, sănătatea devine o prioritate reală, nu doar o intenţie bifată într-un discurs motivaţional.
„Dacă îţi e rău într-o zi şi lucrezi de acasă, nu trebuie să îţi iei liber automat. Poţi să funcţionezi în ritmul tău”, adaugă Teodora.
Flexibilitatea, însă, precum şi modul de lucru remote pot fi o sabie cu două tăişuri. Pentru unii tineri, faptul că lucrează de acasă şi nu au un program fix poate însemna în realitate un program care nu se mai termină niciodată, fără ca măcar să îşi dea seama. Astfel, mulţi dintre ei ajung să nu mai aibă foarte clar delimitate orele de lucru de timpul liber şi pot ajunge în stadiul „workaholic”.
Cristi, în vârstă de 23 de ani, atrage atenţia asupra unui spect important: flexibilitatea reală nu este acelaşi lucru cu munca de acasă.
„Flexibilitatea nu înseamnă neapărat work from home deoarece poţi lucra program fix de acasă, iar şefii pot fi chiar mai demanding dacă ai capacitatea de a fi online în orice moment, chiar şi dincolo de orele de lucru”, spune el.
Mai mult de jumătate din persoanele active din România urbană, mai precis 56%, apreciază mai mult flexibilitatea jobului decât stabilitatea acestuia, arată un studiu efectuat în luna octombrie de Frappe Digital, o agenţie digitală care ajută afacerile să îşi dezvolte prezenţa online, şi citat de Daniel Enescu, co-founder Daedalus New Media Research, într-o postare pe LinkedIn.
Dacă vorbim de GenZ, acest procent urcă spre 64%. Practic, doi din trei tineri preferă flexibilitatea chiar cu riscul instabilităţii slujbei.
„Ar fi naiv să ne închipuim că flexibilitatea înseamnă lucratul de acasă. Înseamnă şi asta, printre altele, dar mai ales înseamnă o resetare a relaţiei dintre angajator şi angajat. Practic, piaţa muncii se schimbă fundamental şi ireversibil, chiar sub nasul nostru. Încet, dar sigur, relaţia dintre angajator şi angajat tinde să migreze dinspre un contract cu prevederi rigide către o modalitate de colaborare flexibilă, mai apropiată de cea de tip client-furnizor. Pandemia a început acest proces, revoluţia IA îl va desăvârşi”, scrie Daniel Enescu pe LinkedIn.
Contrar miturilor, tinerii din gen Z nu resping ideea de performanţă. Dimpotrivă: vor să construiască, să crească, să demonstreze. Dar nu cu preţul sănătăţii mintale. Deadline-urile strânse, presiunea constantă, lipsa controlului asupra timpului sunt percepute ca factori de risc, nu ca semne ale seriozităţii la locul de muncă.
