Tu nu cauţi doar note şi examene. Cauţi să înveţi ce-ţi trebuie pentru a reuşi în lumea reală. Iar uneori, facultatea îţi oferă o bază tehnică bună, dar nu îţi oferă toate instrumentele pentru viitor, motiv pentru care voluntariatul poate să fie o componentă esenţială a dezvoltării profesionale.
Maria Enache, membră în BEST (Board of European Students of Technology), confirmă că implicarea în asociaţie i-a oferit acces la competenţe care nu se regăsesc în programa universitară.
„Pentru mine, pe lângă partea de soft skills, m-am dezvoltat destul de mult şi pe partea de hard skills, într-un domeniu pe care nu-l studiez la facultate. Am reuşit să lucrez puţin şi pe zona de contabilitate, care nu se face la Politehnică şi care mi-a plăcut foarte mult”.
Chiar dacă universităţile au la dispoziţie resurse valoroase pentru studenţi, acestea nu ajung mereu acolo unde ar trebui. De multe ori, informaţiile despre programe de practică, consiliere sau proiecte colaborative rămân pierdute prin e-mailuri, afişe în facultate sau platforme pe care studenţii nu le accesează constant.
„Există anumite lucruri şi tool-uri pentru studenţi, însă mai este de lucrat la promovarea acestora”, spune ea.
Iar aici intervine rolul asociaţiilor studenţeşti. Ele devin interfaţa dintre studenţi şi toate aceste oportunităţi care, altfel, ar rămâne ascunse. ONG-urile din campus fac vizibil ce este relevant, traduc limbajul instituţional în mesaje clare pentru tineri şi creează, în mod real, legătura dintre universitate, viitori angajatori şi nevoile studenţilor.
„Noi cumva creăm această legătură şi comunicare între universitate, studenţi şi companii partenere.”
Privind spre piaţa muncii, studenţii resimt din plin schimbările rapide generate de digitalizare şi inteligenţă artificială. Ritmul accelerat al tehnologiei transformă nu doar postul pe care îl vor ocupa, ci şi modul în care trebuie să se pregătească pentru el. Unele joburi dispar sau se automatizează, altele apar peste noapte, iar tinerii sunt nevoiţi să ţină pasul cu abilităţi noi şi cerinţe tot mai complexe pentru roluri de început.
Maria nu ascunde faptul că presiunea asupra posturilor entry-level este tot mai mare: „Pe partea personală, nu este neapărat grav, dar este destul de îngrijorător, până în punctul în care încep să nu mai consider zona IT ca alegerea mea pentru viitor”, explică ea.
Această tendinţă afectează inclusiv colaborările dintre ONG-uri şi mediul privat: „Cererea pentru poziţii de junior/entry-level a scăzut şi este mult mai greu să găsim parteneri pentru activităţile expuse.”
Totuşi, în faţa acestei realităţi, tinerii aleg diferenţiatorul corect: experienţa. Pentru Maria, aceasta cântăreşte mai greu decât salariul atunci când vine vorba de primul job: „Prin experienţă avem mai mult de câştigat pe termen lung decât bani pe o scurtă perioadă de timp.”
