„Am plecat de acasă la 14 ani ca să pot urma un liceu bun. Am vrut să mă fac inginer pentru că unchiul meu este şi el inginer la uzina Dacia. Am petrecut mult timp pe lângă el şi mi-am dorit să fiu ca el. A fost o decizie pe care am luat-o când eram mic şi nu m-am abătut de la ea”, spune Andrei Teianu, un tânăr de 20 de ani, astăzi student la Politehnică, la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii.
El s-a născut şi a crescut în comuna Mozăceni, judeţul Argeş, deci departe de agitaţia urbană şi de posibilităţile traiului la oraş, dar nu a lăsat toate acestea să-i stea în cale, iar acum este la câţiva paşi de visul său.
Dincolo de exemplul unchiului său, pe care a decis să îl urmeze, Andrei se lasă condus, în drumul lui către o carieră în inginerie, şi de pasiunea sa pentru jocurile video şi pentru programare.
„În clubul de robotică de la facultate avem partea de programare pentru diferiţi roboţi. Avem şi partea de web development, dar şi game development, pe care o coordonez şi care îmi place cel mai mult. Avem proiecte micuţe şi un joc în dezvoltare, asemănător cu Mortal Kombat. (...) Îmi doresc să ajung să lucrez la Electronic Arts, asta dacă nu ajung să fac jocuri video pe cont propriu”, a mai spus el.
Mulţi dintre noi voiam să devenim medici, profesori sau poliţişti când eram mici, dar nu neapărat ceea ce visăm să fim când suntem copii devine realitate, mai ales dacă în jur nu există modele sau dacă familia nu dispune de o situaţie financiară bună. Andrei Teianu este însă un caz fericit, căci mulţi tineri care provin din mediul rural nu ajung să îşi atingă cu adevărat potenţialul şi nici nu devin ceea ce poate au visat în copilărie.
În România, ruptura dintre rural şi urban se adânceşte, iar cei care au cel mai mult de suferit sunt elevii. De la clase derulate în învăţământ simultan până la drumuri de kilometri parcurşi pe jos pentru a ajunge la şcoală, educaţia din mediul rural suferă.
În acest context, ce şanse are un elev care învaţă într-o şcoală dintr-un sat să ajungă la facultate şi chiar să o termine? Doar 8 din 100 de elevi din mediul rural termină o facultate, conform datelor transmise de Asociaţia BookLand.
Lipsa resurselor financiare, accesul limitat la informaţii despre carieră sau oportunităţi educaţionale şi distanţa faţă de marile centre universitare pot face acest drum mult mai dificil. În realitate, cine îi sprijină pe elevii din mediul rural şi din mediile defavorizate să îşi continue studiile şi chiar să termine o facultate?
Asociaţiile non-profit, universităţile şi mediul privat iau iniţiative prin care îşi propun să îi ţină pe tineri cât mai mult timp în şcoală şi să îi ajute să se apropie de mediul profesional.
Compania Electroalfa, un jucător important în domeniul echipamentelor electrice, sprijină elevii de la liceele tehnologice din Botoşani şi studenţii de la Universitatea din Suceava.
Electroalfa a alocat fonduri în valoare de peste 100.000 de euro pentru programe de învăţământ dual, derulate în parteneriat cu licee tehnologice şi universităţi din regiune, precum şi pentru programele de practică desfăşurate în fabrici. Până acum, câteva sute de elevi şi studenţi au beneficiat de sprijin în cadrul acestor programe, fie prin stagii de practică, burse sau instruire aplicată.
„Formarea tehnică nu înseamnă doar calificare, ci înseamnă încredere, stabilitate şi şansa reală de a construi o carieră. Prin parteneriate educaţionale şi programe interne, ne dorim să fim un sprijin pentru cei care vor să crească, să se adapteze şi să contribuie la o industrie mai puternică şi mai competitivă”, declara Ştefan Petrea, CEO Electroalfa International, într-un comunicat de presă transmis în toamna anului trecut, când a fost anunţat programul.
Pe de altă parte, Asociaţia BookLand sprijină elevii din mediul rural cu rezultate excepţionale la învăţătură prin programul Bursele BookLand, aflat la cea de-a treia ediţie. Aceşti elevi pot primi sprijin financiar în valoare de 35.000 de euro fiecare, pentru a-şi continua studiile la liceu şi facultate.
„Bursa acoperă, timp de 7 ani, cheltuieli esenţiale precum transport, cazare, masă, rechizite şi alte costuri necesare pentru ca elevii să poată învăţa fără grija zilei de mâine, concentrându-se pe performanţă. În prezent, programul numără 7 bursieri care au început anul şcolar 2025–2026”, transmit reprezentanţii BookLand într-un comunicat de presă.
Elevii din medii vulnerabile sunt susţinuţi şi de organizaţii non-profit, care reuşesc să îi aducă mai aproape de mediul profesional şi să îi implice în activităţi care să îi facă să rămână cât mai mult în şcoală.
Fundaţia Dacia pentru România alocă 1 milion de euro pentru susţinerea a 35 de organizaţii non-guvernamentale din întreaga ţară, prin programul de granturi „Mobilitatea contează”, un demers cu impact estimat pentru peste 13.500 de beneficiari. Iniţiativa vizează reducerea barierelor de acces la educaţie, piaţa muncii şi cultură.
Unul dintre proiectele susţinute prin acest program este „Tranziţii spre Viitor”, implementat de Asociaţia Innovation Education Lab în şase comunităţi vulnerabile din judeţul Braşov.
Proiectul se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 11 şi 13 ani din localităţile Săcele, Budila, Teliu, Hălchiu, Vulcan şi Dumbrăviţa. Până în prezent, peste 350 de elevi au participat la activităţi, toţi provenind din comunităţi vulnerabile.
Pe lângă atelierele din şcoli, proiectul include ieşiri culturale şi vizite profesionale, inclusiv în unităţi de producţie şi companii, prin care elevii iau contact direct cu mediul profesional.
„În perioada următoare sunt programate vizite la companii precum Stabilus Braşov, pentru a oferi contact direct cu mediul profesional şi cu domenii precum ingineria şi inovarea tehnologică”, menţionează Tim Schill, responsabilă pe partea de comunicare şi voluntar facilitator în cadrul proiectului.
Dincolo de toate aceste programe venite dinspre asociaţii şi companii din mediul privat, universităţile vin şi ele în sprijinul studenţilor care provin din comunităţi vulnerabile şi din mediul rural, alocând diferite tipuri de burse, printre care se numără bursele sociale sau bursele de performanţă.
