Limba străină pe care o vorbeşti ar putea să conteze mai mult decât crezi - nu doar la admitere sau în timpul cursurilor, ci şi atunci când îţi negociezi primul salariu.
Absolvenţii programelor în limba germană de la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) au, după cum spune Tănase Stamule, decanul facultăţii, un avantaj clar pe piaţa muncii. Companiile îi caută, iar salariile lor de început sunt mai mari decât cele oferite, în general, absolvenţilor programelor în engleză sau franceză.
„Absolvenţii de germană sunt cel mai bine plătiţi şi îşi găsesc loc de muncă foarte repede. Ei pornesc de la 6.000-7.000 de lei, în timp ce cei de la engleză sau franceză încep de la 4.000-5.000 de lei”, spune Tănase Stamule, decanul FABIZ.
Diferenţa poate ajunge astfel la aproximativ 2.000 de lei pe lună, chiar de la primul loc de muncă. Explicaţia este simplă: sunt mai puţini tineri care cunosc germana la un nivel bun, iar cererea din partea companiilor este ridicată. Pentru un angajator, combinaţia dintre cunoştinţele de business şi stăpânirea unei limbi mai rare este greu de găsit.
La FABIZ, studenţii intră în contact direct cu oamenii care lucrează în companii. Potrivit decanului, facultatea organizează în fiecare semestru FABIZ Business Week, o perioadă în care managerii vin în faţa studenţilor şi le vorbesc despre situaţii reale din business.
„Suntem conectaţi cu mediul de afaceri. În fiecare semestru avem FABIZ Business Week, când peste 200 de manageri vin şi predau studenţilor”, explică decanul facultăţii.
O parte dintre cursuri sunt susţinute de manageri care lucrează zi de zi în mediul privat şi care au contracte de cadre didactice asociate. Printre aceştia se numără specialişti din bănci sau din companii precum Bitdefender, Kaufland, UiPath, EY ori Deloitte.
Totodată, adaugă decanul FABIZ, studenţii întâlnesc oameni care lucrează în fonduri de investiţii, dar şi antreprenori care şi-au construit propriile companii.
Ideea că tinerii care termină programe în limbi străine pleacă automat din ţară nu este confirmată de datele facultăţii. Potrivit decanului FABIZ, majoritatea absolvenţilor aleg să îşi construiască o carieră în România.
„E un mit acela că producem forţă de muncă pentru a o exporta. Peste 95% dintre absolvenţii FABIZ din ultimii ani lucrează în România”, afirmă Tănase Stamule.
Aproximativ un sfert dintre absolvenţi, menţionează el, aleg antreprenoriatul, în timp ce restul merg către multinaţionale sau companii româneşti. Unii îşi deschid propria afacere imediat după facultate, iar alţii acumulează mai întâi experienţă într-o companie.
Pentru tinerii care vor să lucreze în domenii precum finanţe, consultanţă, tehnologie, retail, marketing sau resurse umane, cunoaşterea unei limbi străine poate deschide mai multe uşi. Germana oferă, în acest moment, unul dintre cele mai vizibile avantaje.
Intrarea la FABIZ nu presupune un examen clasic, cu subiecte susţinute într-o anumită zi. Media de admitere este calculată în proporţie de 75% din media obţinută la bacalaureat şi 25% din media celor patru ani de liceu.
Concurenţa este însă ridicată. Anul trecut, ultima medie de admitere a fost 8,40 pentru locurile cu taxă şi 9,70 pentru cele finanţate de la buget.
„Estimarea noastră pentru acest an este că va sări de 9 ultima medie de intrare la taxă”, afirmă decanul FABIZ.
Aşadar, dacă te gândeşti la această facultate, rezultatele obţinute în liceu sunt importante. O medie bună la bacalaureat poate face diferenţa atât pentru admitere, cât şi pentru obţinerea unui loc la buget.
Facultatea are programe de licenţă, masterat şi doctorat şi urmează să ajungă în acest an la aproximativ 2.600 de studenţi. Numărul acestora este în creştere, cu circa 250-300 de persoane de la un an la altul.
Conducerea facultăţii estimează că FABIZ ar putea ajunge la aproximativ 3.400 de studenţi în următorii patru ani. Începând de anul viitor, facultatea intenţionează să mărească şi numărul locurilor disponibile.
„În zece ani vom ajunge la 5.000 de studenţi şi ne vom bate cu cele mai bune şcoli din Europa. Obiectivul nostru este ca în următorii ani să fim competitivi la cel mai înalt nivel european”, a mai spus Tănase Stamule.
