♦ De la una dintre cele mai accesate opţiuni de carieră, meseria de contabil în sensul clasic al cuvântului, devine o specie pe care de dispariţie ♦ Astfel, cei are iau în calcul acest domeniu trebuie să ştie că a fi contabil nu mai are nimic de a face cu realizarea unor dosare voluminoase, ci cu asumarea unui rol de consultant, strateg, analist - partener al managementului în luarea deciziilor ♦ Cât de pregătită este Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, instituţie emblematică din cadrul ASE Bucureşti, de această schimbare şi cât de pregătit eşti tu?
Liliana Ionescu-Feleagă, decan al Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune (CIG) din cadrul ASE Bucureşti, spune că facultatea continuă să fie atractivă pentru tineri, mai ales datorită eforturilor pe care instituţia le depune pentru „a fi în pas” cu vremurile.
„În sesiunile de admitere din 2025, la programele de licenţă CIG-ASE au fost admişi peste 650 de candidaţi, atât la forma de învăţământ cu frecvenţă, în limbile română şi engleză, cât şi la învăţământ la distanţă”, spune Liliana Ionescu-Feleagă. Potrivit acesteia, în anul universitar 2024-2025, rata de absolvire a programelor de studii universitare de licenţă, organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă a fost de 80,94%, iar în cadrul programului de licenţă organizat la forma de învăţământ la distanţă, rata de absolvire a fost de 70,94%.
„La nivelul programelor de masterat, rata de absolvire a fost de peste 93%.” Inserţia profesională rămâne unul dintre cei mai importanţi indicatori pentru orice instituţie de învăţământ şi inclusiv la această categorie CIG ia „note bune.”
„În cazul absolvenţilor de studii de licenţă peste 80% precizează că activează în domeniul absolvit sau într-un domeniu conex, iar în cazul absolvenţilor de studii de masterat rezultatele sunt de peste 95%.” Dar atingerea acestor procente nu este lipsită de provocări care vin din ambele părţi, atât din zona studenţilor, cât şi din zona de corp profesoral.
„O provocare importantă în relaţia cu noile generaţii de studenţi este legată de modul în care aceştia se raportează la învăţare. Ei au astăzi acces rapid la informaţie, dar nu întotdeauna au exerciţiul de a o filtra, verifica şi utiliza corect. De aceea, accentul trebuie mutat de la simpla acumulare de cunoştinţe către formarea capacităţii de analiză, argumentare şi aplicare. Într-un domeniu precum contabilitatea, unde deciziile se bazează pe date, reglementări şi raţionament profesional, această schimbare este esenţială.”
Pentru profesori, cel mai delicat lucru este adaptarea modului de predare la această realitate. „Nu mai este suficient ca profesorul să explice concepte, ci trebuie să creeze contexte în care studenţii lucrează cu situaţii concrete, interpretează date, formulează concluzii şi înţeleg consecinţele deciziilor economice. Aceasta presupune mai multe studii de caz, proiecte aplicate, dialog, feedback şi conectarea cursurilor cu situaţii întâlnite în mediul profesional.”
La nivelul facultăţii, această direcţie se reflectă în preocuparea pentru calitatea procesului educaţional, evaluarea percepţiei studenţilor, consilierea şi orientarea în carieră, dar şi în activităţile dedicate dezvoltării unor competenţe precum gândirea critică, etica academică, comunicarea eficientă, managementul timpului şi abilităţile sociale, explică Liliana Ionescu-Feleagă.
„Obiectivul este ca absolvenţii să nu fie doar buni executanţi ai unor proceduri, ci profesionişti capabili să înţeleagă, să explice şi să fundamenteze decizii.”
În acest sens, facultatea are în derulare mai multe parteneriate. Un exemplu este proiectul „Profesorul meu – Mentorul meu”, lansat în martie 2025. Acest proiect a fost finanţat de KPMG România şi s-a desfăşurat în parteneriat cu European Mentoring and Coaching Council (EMCC) România, fiind adresat cadrelor didactice CIG-ASE.
Scopul programului este de a contribui la susţinerea unui corp didactic care să fie model inspiraţional ce atrage, susţine şi formează profesionişti în contabilitate şi audit, informatică de gestiune, analiză şi evaluare economico-financiară. Obiectivul pe termen scurt al proiectului este acela de a întări competenţele de mentorat ale profesorilor.
Parteneriate de acest tip vin într-un context mult mai amplu al pieţei de forţă de muncă. Dacă înainte un job în Big Four era visul suprem de carieră, acum marile companii de audit se reinventează la rândul lor pentru a rămâne atractive pentru talentul tânăr. Digitalizarea a adus cu ea emanciparea rolului pe care îl are un profesionist contabil în cadrul unei companii.
„De la introducerea unor bibliorafturi pline de documente justificative în diverse soluţii IT mai mult sau mai puţin eficiente acum 10-15 ani, profesionistul contabil actual nu mai <<vede>> fizic documentele, întregul circuit informaţional contabil desfăşurându-se sub formă electronică.” Dar acest lucru cere un nou set de competenţe, atenţia la detalii pentru că automatizarea nu elimină riscul de eroare, capacitatea de a lucra în echipă pentru că azi contabilul este o misiune interdisciplinară, totul completat de adaptabilitate.
„Cu o mare parte a activităţilor preluate de sistemele informatice, rolul profesionistului contabil se rafinează, acesta devenind consultant, strateg, analist - partener al managementului în luarea deciziilor.”
Astfel, spune Liliana Ionescu-Feleagă, contabilitatea nu mai poate fi privită astăzi ca o activitate izolată, limitată la înregistrarea şi raportarea tranzacţiilor economice.
„Ea devine tot mai mult un punct de legătură între principalele arii ale unei organizaţii: audit, fiscalitate, analiză financiară, control de gestiune, informatică de gestiune, sustenabilitate şi tehnologie. Această evoluţie confirmă trecerea către modele de business multidisciplinare, în care profesionistul contabil contribuie nu doar la asigurarea conformităţii, ci şi la fundamentarea deciziilor manageriale, la evaluarea performanţei şi la susţinerea transformării digitale.”
Un alt parteneriat pe care CIG îl dezvoltă este cel cu mediul de business, prin programe de practică şi internship, evenimente comune cu specialişti din industrie şi consultări cu reprezentanţi ai mediului profesional.
„Facultatea are numeroase parteneriate active cu organizaţii din mediul de afaceri, facilitând accesul studenţilor la peste 800 de locuri de practică.”
Din punct de vedere al ofertei de studii de masterat, din anul 2020 CIG are programul Informatică de Gestiune, în cadrul căruia absolvenţii ciclului de licenţă pot aprofunda competenţele digitale. Programul include discipline precum „Inteligenţă artificială”, „Big data”, „Cloud Computing”, „Roboţi software pentru automatizarea proceselor de afaceri”, „Securitatea sistemelor informatice” şi „Sisteme informatice de gestiune pentru web”, care contribuie la dezvoltarea unei perspective integrate asupra tehnologiilor emergente şi a aplicabilităţii acestora în mediul de afaceri.
„Facultatea urmăreşte permanent adaptarea programelor de studii la evoluţia profesiei contabile şi la cerinţele pieţei muncii printr-un dialog constant atât cu mediul de afaceri, cât şi cu organismele profesionale naţionale şi internaţionale. Un rol important îl are Consiliul Consultativ al facultăţii, din care fac parte reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai profesiei.” Prin intermediul acestui organism, facultatea beneficiază de feedback direct privind tendinţele pieţei muncii. Totodată, facultatea are acorduri de colaborare cu organisme profesionale precum Association of Chartered Certified Accountants, Institute of Chartered Accountants in England and Wales, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, Camera Auditorilor Financiari Din România, Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar şi Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România, contribuind la alinierea programelor de studii la standardele şi cerinţele profesiei la nivel naţional şi internaţional.
Zona de ESG este de asemenea integrată în studii. La nivel doctoral, şcoala Doctorală de Contabilitate are numeroase teme care includ aspecte ESG, privind tranziţia energetică, drepturile omului, raportarea de sustenabilitate şi guvernanţa corporativă.
„Colaborările cu organizaţii din arii profesionale variate, oportunităţile de practică şi internship în audit, consultanţă, fiscalitate, contabilitate, salarizare, sustenabilitate, pieţe financiare şi tehnologie, precum şi evenimentele dedicate orientării în carieră şi dezvoltării competenţelor profesionale, contribuie la pregătirea studenţilor pentru trasee profesionale mult mai diverse decât cele tradiţionale.”
