♦ În ultimii ani, tinerii economisesc tot anul pentru perioada verii, când tot mai mulţi aleg să îşi petreacă cele câteva zile libere în vacanţe şi la concerte. Numai în Europa vara aceasta sunt prezenţi o mulţime de artişti: Bruno Mars, A$AP Rocky, staruri latino ca Bad Bunny şi Rosalía, dar şi trupa sud-coreeană BTS. De ce? Comunitatea bate singurătatea, iar conexiunile nu se fac doar cu artistul, ci cu oamenii care împărtăşesc valorile pe care aceste la prmovează.
A devenit o experienţă tot mai comună să vezi tineri care pun bani deoparte luni întregi pentru un concert, îşi organizează concediul în funcţie de turneul unui artist sau aleg să călătorească într-o altă ţară doar pentru câteva ore petrecute într-o arenă. Totuşi, pentru generaţia Z, investiţia nu este într-un spectacol, ci într-o experienţă pe care o vor păstra toată viaţa şi pe care o documentează tot mai des în social media.
Fenomenul face parte din ceea ce specialiştii numesc „economia experienţelor” (experience economy), în care consumatorii acordă o valoare tot mai mare experienţelor de viaţă decât bunurilor materiale. Tendinţa este vizibilă mai ales în rândul generaţiei Z şi al tinerilor millennials, care preferă să investească în momente memorabile – de la concerte şi festivaluri până la călătorii sau experienţe culinare.
Pentru tineri, concertele nu mai reprezintă o cheltuială impulsivă, ci o categorie din bugetul personal. Datele Music 360 realizate de Luminate luna aceasta arată că tinerii din generaţia Z care participă la evenimente live au cheltuit în medie aproximativ 101 dolari pe lună pe concerte în primul trimestru din 2026, mai mult decât millennials (94 de dolari), generaţie care a fost mult timp considerată cea mai dispusă să investească în aceste experienţe cu muzică live. Acest fenomen spune multe şi despre felul în care generaţia Z (şi nu numai) îşi construieşte identitatea, relaţiile şi amintirile.
Într-o perioadă în care tinerii sunt adesea descrişi ca fiind preocupaţi de consum sau de social media, realitatea este mult mai nuanţată. Multe dintre economiile lor merg către experienţe: concerte, festivaluri, city breakuri şi călătorii.
Nu întâmplător, vacanţele sunt deseori planificate în jurul unui concert, iar concertul devine motivul principal pentru care aleg o anumită destinaţie.
Potrivit raportului Music 360, generaţia Z nu doar că participă la mai multe concerte decât înainte, ci transformă aceste evenimente în adevărate city break-uri sau vacanţe. în unele cazuri, din cauza preţurilor ridicate ale biletelor, este chiar mai avantajos să călătorească într-un alt oraş sau într-o altă ţară pentru a-şi vedea artistul preferat decât să participe la concertul organizat în oraşul lor.
Concertul în sine reprezintă doar punctul culminant al unei experienţe construite în timp. Nu este surprinzător că, odată ajunşi acolo, mulţi tineri descriu sentimentul prin aceeaşi expresie: „m-am simţit acasă”.
Psihoterapeutul Mihaela Imbrea explică pentru ZF Gen Z faptul că spunem că ne simţim „acasă” atunci când ne simţim în siguranţă, acceptaţi şi conectaţi cu cei din jur. Un concert poate crea exact acest tip de experienţă. Chiar dacă participanţii nu se cunosc, împărtăşesc aceeaşi emoţie şi acelaşi moment.
„Singurătatea ridică provocări semnificative în zilele noastre, iar participarea la activităţi artistice şi iniţiative de grup poate contribui la reducerea acestui sentiment. în ultimii ani, concertele au câştigat tot mai multă popularitate, inclusiv ca răspuns la izolarea socială resimţită în timpul pandemiei”, spune Mihaela Imbrea.
Poate tocmai de aceea comunităţile construite în jurul artiştilor au astăzi o însemnătate mult mai mare pentru generaţia Z. Fandomurile nu mai sunt simple grupuri de „fani”, ci spaţii în care tinerii îşi găsesc prieteni, sprijin şi sentimentul că aparţin unui grup cu care au multe în comun.
„Comunităţile de fani pot deveni spaţii de conexiune deoarece fanii nu se ataşează doar de un artist, ci şi de valorile şi mesajele pe care acesta le promovează” ne explică Mihaela. Din perspectiva identităţii sociale, aceste comunităţi le oferă membrilor un sentiment de apartenenţă şi răspund unei întrebări fundamentale: „ştiu cine sunt”.
Mai mult, fandomurile răspund unor nevoi psihologice esenţiale. „Fandomurile ne îndeplinesc 4 nevoi fundamentale care sunt relevante pentru construirea identităţii: nevoia de a aparţine şi de a menţine conexiuni cu ceilalţi, nevoia de a ne simţi unici, căutarea unui sens în viaţă şi nevoia de stabilitate. Sunt o sursă de motivaţie, inspiraţie şi multe persoane reuşesc chiar să îşi facă prieteni noi în aceste comunităţi.” spune Mihaela.
De aici apare şi un fenomen interesant: oameni care nu s-au întâlnit niciodată ajung să traverseze continente împreună pentru a vedea acelaşi artist. Prietenii începute pe platforme precum X, TikTok, Instagram sau Discord continuă apoi în lumea reală.
„Comunitatea de fani oferă un cadru în care oamenii se întâlnesc pornind de la ceva care chiar contează pentru ei. Pasiunea comună elimină conversaţiile superficiale şi creează contextul pentru relaţii autentice. într-un astfel de mediu, prieteniile se formează mult mai uşor”, explică Mihaela Imbrea.
în mod paradoxal, social media este atât locul în care aceste comunităţi se formează, cât şi locul în care experienţa concertului continuă să existe prin postările celor care participă.
Astăzi, un concert este documentat digital aproape în întregime. De la momentul în care se cumpără biletul şi până la videoclipurile postate după eveniment, fiecare etapă este împărtăşită online. Este modalitatea generaţiei Z de a retrăi şi împărtăşi experienţa cu ceilalţi.
în acelaşi timp, social media contribuie şi la apropierea dintre fani şi artişti. Expunerea constantă creează ceea ce psihologia numeşte relaţii parasociale.
„Este o relaţie unilaterală în care o persoană dezvoltă o conexiune emoţională faţă de o persoană publică, fără să existe o relaţie reală între ei. Avem impresia că îi cunoaştem pentru că le vedem zilnic rutina, gândurile şi viaţa, însă conexiunea merge într-o singură direcţie”, explică psihoterapeutul.
Mihaela Imbrea spune că impactul emoţional este rezultatul mai multor factori: „Amestecul dintre sentimentul de apartenenţă, bucuria de a vedea artistul, mărimea evenimentului, efortul depus de participant pentru a fi prezent la concert, toate duc la o serie de reacţii psihologice şi fiziologice intense. De la sentimentul de conexiune asociat conceptului de kama muta („a fi mişcat”), până la modificări ale ritmului cardiac şi ale nivelurilor hormonale, toate sunt prezente. Să nu uităm de efectul anticipării, unele persoane aşteaptă ani întregi pentru a vedea artistul. Asta e reţeta perfectă pentru o amintire de neuitat.”
