♦ Parlamentul francez a adoptat ieri definitiv un proiect de lege care interzice utilizarea reţelelor de socializare de către minorii cu vârste sub 15 ani, o premieră în Europa, măsură care urmează să intre în vigoare în septembrie pentru a proteja sănătatea copiilor şi adolescenţilor, transmite AFP ♦ Platformele de socializare au la dispoziţie patru luni să dezactiveze conturile şi să introducă sisteme de verificare a vârstei ♦ Este aceasta o soluţie? Părerile sunt, ca de obicei, împărţite, dar există şi un numitor comun: este aproape imposibil să ai un „feed“ curat, indiferent cât de precaut eşti, aşa că una dintre soluţiile cele mai bune de „igienă“ în ceea ce priveşte interacţiunea cu platformele sociale este diminuarea timpului petrecut pe ele.
Franţa a devenit ieri prima ţară din Europa care a urmat exemplul Australiei, cea care în decembrie a introdus prima interdicţie la nivel mondial în ceea ce priveşte accesul tinerilor sub 16 ani pentru platforme precum Facebook sau TikTok. Astfel, de la 1 septembrie tinerii cu vârsta mai mică de 15 ani nu mai au acces pe platformele de socializare. Platformele de socializare vor avea la dispoziţie încă patru luni pentru a închide conturile deja deschise. De asemenea, platformele va trebui să utilizeze un sistem de verificare a vârstei aprobat de autoritatea franceză din domeniul protejării datelor. Spania, Grecia, Danemarca şi Marea Britanie sunt şi ele pe cale să urmeze acest exemplu în contextul unor preocupări din ce în ce mai mari privind impactul social media asupra tinerilor.
Ne-am întors către comunitatea noastră şi v-am întrebat cum vedeţi măsura Franţei? Răspunsurile par divergente, dar la final există şi o concluzie: timpul petrecut în afara social media este un timp câştigat.
„Pare o măsură pripită şi ineficientă. Franţa putea să facă lobby pe lângă Comisia Europeană şi, aliniindu-se cu alte state, să creeze un cadru general de reglementare în UE a platformelor de socializare“, spune Vlad, care lucrează în domeniul creării de conţinut.
Andrei, creator de conţinut: „În teorie, poţi apela la o serie de setări menite să blocheze un anumit tip de conţinut. În realitate, algoritmul se mişcă rapid, orice clip vizionat, apreciat, la care ai lăsat un comentariusau ai share-uit către altcineva este citit direct de algoritm ca fiind un conţinut pe care tu vrei să-l consumi în continuare.“
De cealaltă parte, Andrei, IT, este oarecum la polul opus, ba chiar crede că abordarea trebuie să fie şi mai categorică.
„Cred că iniţiativa franceză este foarte sănătoasă, dar eu, personal, aş fi mai dur. Aş interzice reţelele sociale până la 18 ani. Există studii care arată că reţelele sociale au un impact negativ asupra atenţiei, în special a atenţei pe termen scurt asupra creierului adult“, spune Andrei. El mai spune că sunt suficiente studii care arată că un copil nu va mai putea fi atent în clasă sau la teme din cauza consumului de conţinut din reţelele sociale, dar că nici acum nu se cunosc efectele pe termen lung pe care consumul de social media îl poate avea asupra unui creier care din punct de vedere biologic nu este complet dezvoltat.
„Într-o lume în care adulţii îşi pierd propria atenţie pe termen scurt într-un mod cât se poate de măsurabil, cum poate exista pretenţia ca un copil să fie performant la şcoală, de exemplu, când creierul lui creşte practic într-un mediu care de la prima interacţiune e în stare să atace atenţia pe termen scurt?“, mai spune Andrei.
Ambii sunt însă de acord că orice ai face, nu poţi să eviţi complet conţinutul nociv. La un moment dat, algoritmul câştigă.
„Nu există modalităţi de a păstra un feed curat. Sigur, se poate vorbi de anumite filtre, de anumite setări şi parametri, dar real, ele nu funcţionează la nivelul necesar. În teorie, poţi apela la o serie de setări menite să blocheze un anumit tip de conţinut. În realitate, algoritmul se mişcă rapid, orice clip vizionat, apreciat, la care ai lăsat un comentariu sau ai share-uit către altcineva este citit direct de algoritm ca fiind un conţinut pe care tu vrei să-l consumi în continuare“, spune Andrei.
Vlad este de aceeaşi părere. „Orice ai face, nu prea ai cum să ai un feed curat“, spune Vlad.
Vlad, IT: „În realitate, nimeni nu datorează nimănui nimic, nici atenţie, nici interes romantic, ceea ce în rândul publicului tânăr creează frustrare care este canalizată spre pagini sau postări care denigrează femeile, mişcările pentru drepturile femeilor sau feminismul în general.“
„Cele mai disturbing narative care sunt în mainstreamul de pe Facebook şi Instagram sunt cele legate de condiţia femeii. Multe dintre aceste postări promovează ideea că femeile moderne nu sunt «loiale», că sunt interesate doar de bani sau că sunt «uşoare». În realitate, nimeni nu datorează nimănui nimic, nici atenţie, nici interes romantic, ceea ce în rândul publicului tânăr creează frustrare, care este canalizată spre pagini sau postări care denigrează femeile, mişcările pentru drepturile femeilor sau feminismul în general.
Astfel, a fost posibilă interzicerea de facto a avortului în SUA, fără mari mişcări de masă împotriva măsurii.“ Vlad crede că de multe ori chiar imaturitatea în ceea ce priveşte implicarea într-o relaţie duce la astfel de reacţie. „De exemplu, dacă tu laşi un comentariu, nu este obligatoriu să primeşti un răspuns, dar asta poate genera în tine o frustrare care te poate duce la un conţinut îndreptat împotriva femeilor. Alte narative problematice sunt cele legate de conspiraţiile evreieşti, care pot duce în mod direct la crime motivate de ură sau chiar la terorism.“
Andrei are şi el exemple. „În general, dacă vorbim de conţinut care poate fi considerat disturbing, m-am lovit de conţinut pornografic (mascat sub tag-uri inocente de tipul BMW, funny kat, etc.), deşi teoretic există filtre împotriva lui, şi conţinut politic. Nu vorbim aici de dezbateri echilibrate, ci de propaganda politică nemarcată în niciun fel. Să scapi de genul acesta de conţinut e greu pentru că, din nou, poţi teoretic să spui pe TikTok că nu mai vrei să vezi genul acesta de videoclipuri, dar ele pot continua să apară chiar dacă ai făcut anumite setări, ai dat unfollow sau ai dat block/raport paginii respective.“ În opinia lui Andrei, platforma TikTok „nu e sau nu mai e de mult o sursă de divertisment şi atât, iar istoria recentă a României cu ultima rundă de alegeri prezidenţiale a demonstrat că poate fi un instrument de brainwashing în masă care funcţionează cu precizia unui ceas atomic. Din aceste motive şi cele prezentate mai sus consider că România ar trebui să adopte iniţiativa franceză şi eventual s-o înăsprească.“
Astfel, ambii cred că algoritmul va câştiga mereu, indiferent de setările pe care le pui. Atunci, ce este de făcut?
„Eu le dau report, dar mereu primesc notificare că respectivele postări n-au încălcat nicio regulă“, spune Vlad. Practic cea mai la-ndemână soluţie pare chiar limitarea timpului petrecut astfel, propria „legislaţie“ împotriva social media.
„Experienţa personală m-a învăţat că la un moment dat, algoritmul va face la stânga fără să semnalizeze. Personal, încerc să consum conţinut doar seara, cu câteva minute înainte de culcare. Nu mereu reuşesc pentru că social-media antrenează în mod real creierul să găsească următorul implus, care nu poate fi decât următorul clip pe care îl vizionezi“, precizează însă Andrei.
