♦ Companiile care integrează fonduri de pensii facultative în pachetul lor de beneficii devin mai atractive pentru tineri, care, pe lângă un salariu competitiv, caută şi oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională ♦ Acest tip de beneficiu este un alt exemplu de utilizare inteligentă a mecanismelor de motivare la care poate recurge o companie. Nu trebuie să fie totul despre salariu lunar.
Un număr record de 51.100 de tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani, adică în cea mai mare parte cei din Gen Z, se gândesc de pe acum la croazierele şi city break-urile pentru când vor avea peste 60 de ani, în contextul în care economisesc o parte din salariul lunar într-un fond de pensii facultative Pilon III.
Economisirea printr-un astfel de fond se face fie voluntar, chiar şi de la 50 de lei pe lună până la 15% din venitul brut lunar, fie sub formă de beneficiu din partea companiei. „Un alt exemplu de utilizare inteligentă a mecanismelor de motivare la care poate recurge o companie. Nu trebuie să fie totul despre salariu lunar!“, spune Sorin Faur, fondator al Academiei de HR.
Miruna P., 23 de ani, proaspăt ieşită de pe băncile facultăţii, este un astfel de exemplu. „Era încă prea devreme să mă gândesc la pensie“, spune ea. „Nu ştiam exact care sunt diferenţele între Pilonul II şi Pilonul III, dar după ce m-am angajat am văzut în ofertă că angajatorul contribuie lunar cu 200 de lei într-un fond Pilon III şi dacă vreau pot să suplimentez suma din banii mei. Aşa am început să mă interesez de viitorul meu“, spune ea.
Pilonul II, care este obligatoriu, este primul pas către un venit mai mare la pensie. Din salariul brut al unui angajat, 25% se duc în fiecare lună la contribuţiile la asigurările sociale şi, din aceşti bani, 4,75% se direcţionează în contul personal Pilon II, deschis în numele fiecărui participant la fondul de pensii la care contribuie.
Tinerii se pot gândi de pe acum dacă pensia publică şi Pilonul II sunt suficiente pentru stilul de viaţă şi nivelul de trai pe care şi-l doresc, iar dacă nu, şi să se uite la celelalte forme de economisire care să le completeze veniturile.
Pilonul III este o astfel de modalitate, fiind o variantă flexibilă de economisire - decizi suma pe care o aloci din propriul buzunar iar dacă vrei poţi suspenda şi poţi relua oricând. Contribuţiile la fondurile de pensii facultative sunt deductibile fiscal, în limita a 400 euro/echivalent în lei, atât pentru angajator, cât şi pentru fiecare participant (pentru participant/contribuitori, contribuţiile lunare sunt scutite de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10%). Pentru a beneficia de aceste avantaje fiscale, plata contribuţiei trebuie făcută prin intermediul angajatorului.
„Incertitudinile legate de sistemele de pensii publice din ţara noastră îi determină pe tineri să caute soluţii alternative pentru a se asigura că vor avea suficiente resurse financiare pentru a face faţă vârstei înaintate. Un alt factor semnificativ este creşterea educaţiei financiare în rândul tinerilor. Cu acces mai mare la informaţie prin intermediul internetului şi al reţelelor sociale, tinerii au învăţat despre concepte financiare complexe care erau anterior necunoscute. Astfel, ei devin mai familiarizaţi cu ideea de economisire şi de investiţii, inclusiv cu fondurile de pensii, care, odată, păreau concepte abstracte“, spune Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers.
Aceştia pot să analizeze impactul pe care îl are oferirea fondurilor de pensii ca beneficiu de angajare. Companiile care integrează fonduri de pensii facultative în pachetul lor de beneficii devin mai atractive pentru tineri, care, pe lângă un salariu competitiv, caută şi oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională.
„Un astfel de beneficiu nu este perceput doar ca o simplă asociere cu un loc de muncă, ci ca o dovadă a responsabilităţii sociale a companiei şi a preocupării acesteia faţă de bunăstarea angajaţilor săi.“
„În acest sens, tinerii apreciază angajatorii care investesc în viitorul lor. Tinerii se simt mai motivaţi şi mai încrezători în alegerile pe care le fac atunci când ştiu că au suportul companiei în ceea ce priveşte economisirea pentru pensie. Acest fapt poate contribui la creşterea gradului de satisfacţie la locul de muncă şi, implicit, la retenţia angajaţilor“.
Potrivit datelor agregate de ZF din cele mai recente statistici ale Autorităţii de Supraveghere Financiară, numărul tinerilor din această categorie de vârstă a urcat la un nivel record în iulie 2024, fiind în creştere cu 18% sau 8.000 de persoane faţă de iulie 2023.
ASF nu publică şi viramentele lunare ale acestei categorii de vârstă ci doar pe cele aferente întregului sistem de pensii facultative Pilon III, format din 16-29 de ani (în număr de 51.200 de persoane adică 6,6% din total), 30-44 de ani (279.000 de persoane adică 40%) şi categoria celor trecuţi prin viaţă, adică mai mari de 45 de ani (441.000, respectiv 54% din total).
Potrivit celor mai recente date, numărul celor care investesc într-un fond de pensii facultative a urcat în iulie la 772.000 de persoane, maxim istorice. Investiţiile acestora erau de 5,4 mld. lei. În iulie contribuţiile au fost de 66 mil. lei, valoare istorică. Sunt 10 fonduri de pensii facultative Pilon III în România, acestea fiind administrate de companii care în mare parte sunt prezente şi pe segmentul de pensii obligatorii Pilon II. Comisioanele de administrare sunt publicate transparent pe site-ul fiecărui administrator.
Sorin Faur remarcă numărul mare de tineri care aleg această modalitate de economisire pe un orizont de timp atât de îndelungat ar trebui să reprezinte normalitatea. „Este totuşi greu pentru un tânăr de 16 ani (din grupa 16-29) să gândească atât de departe în viitor. Probabil cei mai mulţi din interiorul acestei grupe de vârstă sunt în partea superioară a intervalului, având peste 25 de ani – aici ar fi fost interesantă o segmentare mai fină. De altfel, din statistica ASF se poate vedea că numărul celor care contribuie la Pilonul III creşte semnificativ cu clasa de vârstă, şi nu puţin, cel mai mare număr de contributori fiind în grupa de vârstă de 45 plus, care îi văd deci o utilitate mult mai mare – unde avem un număr dublu de contributori faţă de clasa de vârstă 30-44 ani, care are de 4 ori mai mulţi contributori decât clasa de vârstă 16-29 ani. Acest beneficiu este în mod clar apreciat de cei care gândesc pe termen lung, au cel puţin o oarecare educaţie financiară, dacă nu mai mult, şi probabil sunt un pic peste zona de supravieţuire, unde fiecare leu contează azi, aici şi acum“.
► „Acest tip de beneficiu este cu certitudine interesant, îşi are publicul său ţintă, devine tot mai interesant cu vârsta, dar ţine şi de nivelul de educaţie financiară al fiecăruia, şi cu cât începe mai devreme, cu atât acumulează mai mult în timp“.
► „Cu certitudine sunt alte beneficii mai atractive şi cu lichiditate imediată mai bună decât contribuţiile la pensiile facultative (de exemplu tichetele de masă sau cele cadou – dar şi dintre acestea, cât poţi să dai?, sumele sunt plafonate). Cu cât aceste beneficii sunt mai diversificate, cu atât mai bine, pentru că astfel este acoperit un spectru mai larg de nevoi. Fiecare beneficiu are avantajele şi dezavantajele sale, trebuie acoperite atât nevoi pe termen scurt, cât şi nevoi pe termen lung“.
► „Sistemul public de pensii, unde se duce cea mai mare parte din contribuţii (peste 20%), este nesustenabil şi din ce în ce mai mulţi tineri realizează acest lucru. Pilonul II de pensii private este foarte performant, însă cum contribuţia este mică (4,75%), chiar şi dacă suma contribuită se triplează, tot puţin va însemna. Prin urmare, tinerii apelează din ce în ce mai mult şi la Pilonul III“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al asociaţiei CFA România.
