♦ Circa 24.000 de ferme din România sunt administrate de tineri până în 25 de ani, iar această statistică ne clasează pe primul loc în Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat ♦ Numărul lor a crescut de trei ori în cinci ani, dar încă mai este loc de creştere, având în vedere că 1,7 milioane de exploataţii sunt conduse de persoane peste 55 de ani ♦ Tu ştii ce oportunităţi de investiţii există în producţia de mâncare şi de câţi bani ai nevoie să te faci fermier dacă eşti pasionat de agricultură?
„Dacă aş fi tânăr, aş face o afacere de prestări servicii pentru antreprenori vechi din agricultură cu tehnologii noi. Dronele merg foarte bine acum în agricultură. O altă afacere bună sunt roboţii pentru acest domeniu. Orice ajută la digitalizarea agriculturii este un business actual, dar şi de viitor. În plus, se pliază pe dorinţa tinerilor, care nu vor să lucreze murdar“, spune Cosmin Măglaş, CEO al companiei de consultanţă pentru agricultură Atragem Finanţare.
O dronă porneşte de la câteva mii de euro şi poate sări de 20.000 de euro. Preţul unui robot depinde de accesorizare şi de configurare, astfel că variază între 20.000 şi 40.000 de euro. Ei se ocupă de anumite sarcini într-o fermă de animale, cum ar fi spălarea şi dezinfectarea sa, scarificarea aşternutului ori monitorizarea mediului din adăpost.
Apoi, dacă ar face parte din generaţia Z, tineri care s-au născut abia după 1997, când s-au născut şi marile businessuri de acum din agriculură, Cosmin Măglaş afirmă că ar urmări tendinţele de consum. De exemplu, produse fără gluten ori cu conţinut mai mic de zahăr sau chiar fără se caută mult, pentru că sunt tot mai mulţi oameni cu intoleranţă ori cu boli asociate consumului acestor produse.
„După ce studiază piaţa, pot să-şi pună în practică ideeile aplicând la programul Start-Up Nation, care nu limitează proiectele şi se lansează în curând. Pot obţine 50.000 de euro, o sumă importantă, la care se va adăuga o contribuţie proprie, dar băncile sunt deschise să le acorde cofinanţarea necesară“, a menţionat Cosmin Măglaş.
Dacă eşti mai curajos şi ai un buget limitat, Alexandru Andrieşi, fondatorul Aronia Bio Hănţeşti, crede că o cultură exotică, de nişă, cum este aronia, poate fi un pariu câştigător. „Eu am văzut ce efecte are aronia asupra sănătăţii şi m-am gândit că ar fi o satisfacţie mare să aduci pe piaţă un produs sănătos, mai ales că sunt oameni care caută din ce în ce mai mult asta. După ce le-am satisfăcut nevoia au venit şi banii.“
Povestea lui a început în 2018, profesia sa de bază fiind de jurist. A ales domeniul pentru că aduce o satisfacţie imediată, iar aronia este o cultură care are nevoie de o investiţie iniţială mică şi intră pe rod din primul an. Între 2.000 şi 4.000 de euro sunt costurile pentru a înfiinţa o cultură de jumătate de hectar, suprafaţă rentabilă pentru un business la început de drum, iar cu aceşti bani poţi cumpăra puieţi şi poţi face lucrările necesare.
„N-aş începe cu un hectar de teren, ci cu jumătate de hectar, dacă nu am deja în proprietate suprafaţa. Dacă am un buget mai mare, pot cumpăra un teren, dar în funcţie de zonă costă 7.000-10.000 de euro sau chiar mai mult. Dacă iau terenul în arendă, aş face contract pe o perioadă pe 15 ani, cu riscul că dacă nu vând producţia sau vreau să renunţ îmi asum plata arendei, iar dacă afacerea merge foarte bine am siguranţa că proprietarul nu mă va forţă să plec sau să-i dau mai mulţi bani să mă lase să-mi continui afacerea“, a explicat el.
Această cultură intră pe rod încă din primul an, dar produce nu suficient cât să vinzi, ci abia după patru ani produci pentru piaţă. Atunci, poţi vinde fie fructe proaspete, dar ai o fereastră mică de vânzare, de una sau două săptămâni, fie sucuri, dulceaţă, produse spirtoase din aronia, pulbere şi chiar frunze uscate pentru ceai. „Politica mea de preţ este să am rulaj şi nu un adaos foarte mare. Sucul de aronia îl vând cu 75 lei 3 litri, iar fructele proaspete se vând cu 15-25 lei/kg“.
Înainte de a face primii bani din vânzarea producţiei, primeşti anual o subvenţie, care îţi acoperă o parte din costurile de înfiinţare şi întreţinere a culturii. De exemplu, Alexandru Andrieşi are o plantaţie de 4,5 hectare în localitatea Hănţeşti din Suceava şi a certificat-o ecologic, pentru că este o cultură care se pretează, spune proprietarul.
„Am primit 620 euro/hectar în primii trei ani de conversie la agricultura ecologică şi 420 de euro/hectar odată ce ne-am certificat ecologic. Înainte făceam lucrări mecanizate, dar acum le facem manual, însă lucrez eu cu tata şi încă un angajat. Dacă îţi faci o cultură pe jumătate de hectar, poţi lucra singur sau cu un partener“, spune el.
De asemenea, producţia de roşii şi usturoi în spaţii protejate, precum sere şi solarii, este subvenţionată în România cu 3.000 de euro/hectar, iar consumul nu este încă acoperit. Spre exemplu, la roşii importurile sunt de 100 de ori mai mari decât exporturile. Apoi, tinerii mai au la dispoziţie fonduri europene, urmând să fie deschise noi sesiuni de depunere a proiectelor de investiţii în acest an prin Planul Naţional Stategic 2023-2027.
Jessica Pop, o tânără absolventă de drept, s-a alăturat familiei sale în afacerea din domeniul agriculturii în urmă cu patru ani, iar planul său este să acceseze cât mai multe fonduri europene, prin diverse proiecte, pentru a o dezvolta pe mai multe ramuri: de la cultivarea cerealelor şi creşterea păsărilor la legumicultură.
„Am intrat într-o cooperativă, pentru că aceasta este direcţia viitorului, şi îmi doresc să accesez fonduri europene pentru a face un solar de legume şi să dezvolt businessul pe cât mai multe ramuri ale agriculturii. Practic, îmi doresc diversificarea activităţii. Aceasta ar fi cea mai bună oportunitate pentru businessul familiei“, a spus recent Jessica Pop, fondatoarea companiei Pajagro.
Ea a depus un proiect pentru a accesa fonduri europene nerambursabile de 70.000 de euro prin programul de instalare a tânărului fermier să cumpere utilaje, astfel încât să se dezvolte.
Tot cu ajutorul programului european de susţinere a tânărului fermier ea speră să înceapă construcţia unui solar mic unde să cultive legume, dotat cu panouri solare.
Totodată, Alexandru Andrieşi consideră că este mai uşor să vinzi şi să te dezvolţi dacă te asociezi. „Am participat de curând la Festivalul Trufelor, iar pentru că eram într-o asociaţie n-am avut taxă de participare. Dacă eşti asociat ai taxe mici sau zero când mergi la târguri şi la festivaluri, locuri care sunt importante pentru vânzarea produselor“, a explicat acesta.
Antreprenorul este de părere că piaţa de desfacere ar trebui să fie unul dintre cele mai importante aspecte luate în calcul în planul de afaceri. „Aş identifica potenţiale puncte de desfacere. În funcţie de zona în care te afli poţi vedea unde ai loc să vinzi. De exemplu, poţi vinde în bacanii, chiar ne caută tot mai mult în ultima perioadă, pentru că îşi doresc produse locale, dar şi în pieţe volante, cât şi în propriul magazin online.“
Apoi, el spune că ar evalua nivelul forţei de muncă din zonă şi ar căuta utilaje care să-i permită culegerea mecanizată pe o suprafaţă mică. Mihaela Robu şi Andreea Gavriliuc, două surori din Suceava, s-au întors din străinătate şi au pus 75 de arii de lavandă în Căsuţa din livezi, în care au investit 10.000 de euro, iar acum caută forţă de muncă pentru cules. „Găsim greu zilieri. Nu am curaj să mă gândesc cu cine o să culegem lavanda anul acesta, pentru că avem o cultură de trei, patru ori mai bogată decât anul trecut.ì
Astfel, pentru a preîntâmpina provocarea forţei de muncă, uită-te care este rata şomajului în zona în care vei activa. De asemenea, analizează concurenţa, căci lucrurile nu mai sunt la fel ca acum cinci ani, iar pentru o investiţie de viitor ai nevoie de date din prezent, la zi, consideră Alexandru Andrieşi.
„Acum cinci ani nu prea era concurenţă pe piaţa de aronia şi nu îmi puneam problema că va fi mai dificil să vând. Mă gândeam că o să fie cunoscută afacerea în viitor şi atunci când o apară concurenţa eu voi fi la un nivel de piaţă competitiv. Acum m-aş uita atent ce afaceri mai sunt în jurul meu“, a precizat el.
Dacă ai moştenit un teren mai mare, dar nu suficient de mare cât să pui grâu, porumb ori floarea-soarelui pe el, şi nici nu vrei să rişti ca seceta să-ţi strice socotelile, poţi alege să-ţi dai economiile pe o cultură de cătină. Investiţia într-o cultură de cătină este de 5.000 de euro la hectar şi Mădălina Giurescu, preşedinte al Cooperativei Agricole Bio Cătina crede că un producător ar trebui să înceapă cu o suprafaţă de 10 hectare. Planta dă roade după anul trei de la plantaţie, iar producţia depinde de soi, de sol, de vreme, dar începe cu circa 2 tone/hectar şi poate ajunge la 10 tone/hectar, excepţional 12 tone/hectar în anul şapte de la recoltare. Cooperativa vinde materia primă în Ţările Nordice, în special, dar şi în Germania, Ungaria, România,†Elveţia, Coreea de Sud şi Singapore, cătina fiind un produs la modă, pentru că ajută la creşterea imunităţii.†
În schimb, dacă eşti atras de zootehnie, poţi alege o fermă de porci. Investiţia într-o fermă de porci este mai mare şi mai dificilă decât una într-o fermă de bovine, dar asigură continuitatea pentru 20-50 de ani şi piaţa de desfacere, unde este un deficit de circa 70%. Daniel Toma Grădinaru, manager al Hogs Farm Land Cooperativă Agricolă, a investit 3 milioane de euro, din care 2 milioane din fonduri europene, într-o fermă de 300 de scroafe.
Investiţia în aronia:
► costul cu puieţii şi lucrările necesare pentru înfiinţarea culturii: 2.000 şi 4.000 euro pentru 0,5 hectare
► intră pe rod în primul an, dar producţia e mică şi din anul patru poţi să vinzi în piaţă
► terenul costă 7.000 şi 10.000 euro/hectar în funcţie de zona în care te afli
► subvenţia este de 620 euro/hectar în primii trei ani de conversie la agricultura ecologică şi 420 de euro/hectar odată ce ai o cultură ecologică
► sucul de aronia se vinde cu 75 lei/3 litri, iar fructele proaspete se vând cu 15-25 lei/kg.
Investiţia în cătină:
► costuri iniţiale - 5.000 de euro/hectar
► suprafaţă rentabilă - 10 hectare
► planta dă roade după anul trei de la plantaţie
► producţia începe cu circa 2 tone/hectar şi poate ajunge la 10 tone/hectar sau la 12 tone/hectar în anul şapte de la recoltare
►avantajul cătinii este că e la modă, pentru că ajută la creşterea imunităţii.
Investiţia în porumb:
► sămânţă de porumb - 1.000 lei/hectar dacă iei cel mai performant hibrid, sau 300-400 lei dacă iei un hibrid normal
► producţie - 8 t/ha la un hibrid normal
► venit estimat - 8.000 de lei/hectar
► cost total - 7.500 de lei/hectar
► producţie porumb irigat „ 10-15 t/ha
► investiţie în sistemul de irigaţii - de 3.000 euro/hectar până la 6.000-7.000 euro/hectar
► avantajul unei culturi irigate este că poţi avea loturi semincere şi îţi poţi dubla veniturile.
Notă: într-o fermă de cereale sunt costuri fixe, pe care n-ai cum să le modifici, şi aici intră salarii, arendă, amortisment, dobânzi şi comisioane bancare, şi sunt costuri variabile, începând cu sămânţa, îngrăşămintele, pesticidele, care pot fi ajustate
Oportunităţi de investiţii
Deficitul comercial al României - materie de produse alimentare (cu excepţia animalelor vii şi cerealelor) a ajuns la 6,3 mld. euro. La ouă, România produce mai mult decât consumă. Totodată, avem excedent la carnea de ovine şi caprine, dar ne lipseşte cu desăvârşire carnea de porc, legumele, tomate, ceapă, varză şi cartofi, fructele, mere sau laptele.
Mădălina Giurescu, preşedinte al Cooperativei Agricole Bio Cătina: Investiţia într-o cultură de cătină este de 5.000 de euro la hectar, iar un producător ar trebui să înceapă cu o suprafaţă de 10 hectare.
Cosmin Măglaş, CEO al companiei de consultanţă pentru agricultură Atragem Finanţare: Dacă aş fi tânăr, aş face o afacere de prestări servicii pentru antreprenori vechi din agricultură cu tehnologii noi. Dronele merg foarte bine acum în agricultură. O altă afacere bună sunt roboţii pentru acest domeniu. Orice ajută la digitalizarea agriculturii este un business actual, dar şi de viitor. În plus, se pliază pe dorinţa tinerilor, care nu vor să lucreze murdar.
Alexandru Andrieşi, fondatorul Aronia Bio Hănţeşti: Eu am văzut ce efecte are aronia asupra sănătăţii şi m-am gândit că ar fi o satisfacţie mare să aduci pe piaţă un produs sănătos, mai ales că sunt oameni care caută din ce în ce mai mult asta. După ce le–am satisfăcut nevoia au venit şi banii.
