♦ Taylor Swift este văzută ca un popicon pentru Gen Z, dar ce legătură are strategia ei, care a transformat-o într-un fenomen global, cu cea aplicată de un business care-şi doreşte să fie la fel de popular printre Gen Z? Sunt mai multe elemente comune decât ţi-ai putea imagina, dar unul dintre cele mai importante este că în business totul a devenit foarte personal. La fel ca în viaţă.
Dincolo de talent, succesul global al lui Taylor Swift, artista americană în vârstă de 34 de ani, cu o valoare estimată de 1,6 mld. dolari şi cu o bază de fani Gen Z semnificativă, se bazează pe o strategie bine pusă la punct.
„Şi-a construit un brand global şi o experienţă pentru fanii săi care include elemente de autenticitate. Se foloseşte de ritualuri pentru a aduce susţinerea la un nivel care s-a transformat pentru ea în venituri de miliarde de dolari din concerte, produse şi înregistrări. Dezvoltă conexiuni puternice cu fanii săi care i-au rămas loiali indiferent de genurile muzicale sau de temele pe care le-a explorat în cântecele sale“, arată o analiză a companiei McKinsey.
Practic, ce face Taylor Swift ar putea fi un manual de strategie pentru orice business pentru că obiectivul este acelaşi: atragerea şi menţinerea Gen Z şi creşterea veniturilor. Dar cum pui ca business în aplicare strategia pe care Taylor Swift o pune în versuri? Sunt câţiva paşi, dar cel mai important este relaţia personală cu angajatul. Businessul este mai personal ca niciodată după ani în care a funcţionat după refrenul că nimic nu este personal, este doar business.
„Într-o lume caracterizată prin lucrul hibrid sau de la distanţă, angajaţii care vin la birou sau care lucrează de acasă caută mai multă conectivitate, un scop al muncii şi sentimentul că au un loc în strategia pe termen lung a companiei. Când nu găsesc aceste lucruri în organizaţie, se demotivează, reţinerea talentelor are de suferit iar productivitatea pe ansamblu scade“, arată o analiză a McKinsey. De altfel, studiile arată că angajaţii demotivaţi pot scădea productivitatea unei companii medii din S&P 500 cu sume între 228 şi 355 de milioane de dolari pe an.
Acesta fiind contextul, companiile pot aplica 5 strategii dacă vor să rămână relevante, mai ales în ochii angajaţilor Gen Z pe care şi-i doresc.
Un prim pas ar fi nu doar să vorbeşti despre transformare, ci să o arăţi. Gen Z este avidă după autenticitate.
„Este foarte dificil ca toată lumea să fie implicată într-o transformare culturală, liderii, middle-managementul şi angajaţii din zona de execuţie, acolo unde oamenii de multe ori se simt deconectaţi de ceea ce se întâmplă deasupra lor. Şi nu este vorba despre o lipsă de imaginaţie.“ O măsură ar putea fi să le arăţi angajaţilor unde vrei să ajungi pentru că în procesul de transformare storytellingul are un rol foarte important. „De exemplu, un jucător din zona aerospaţială şi de apărare a vrut să pună mai mult accent pe execuţie, aşa că a organizat o serie de vizite la producători de talie globală, premiaţi internaţional, pentru a învăţa această «artă a posibililului.»“
O altă strategie este aceea de a implica oamenii, nu a de le spune ce să facă. „Într-un proces de transformare, sentimentul printre angajaţi este că schimbarea li se întâmplă, nu că ei determină schimbarea.“
Practic, liderii trebuie să se pună în pantofii angajaţilor, câştigându-le astfel bunăvoinţa şi adresând anumite provocări înainte ca ele să se transforme în piedici pentru transformare.
Schimbarea nu poate avea loc dacă rutinele rămân la fel, iar asta se referă de la modul de organizare a şedinţelor până la o nouă politică de stimulente.
Aceste procese de transformare au mai mult succes dacă sunt implicaţi influencerii. Dar nu este vorba despre influencerii din social media, ci despre indivizii cu o reputaţie foarte bună la nivelul organizaţiei. „Liderii trebuie să se asigure că au o comunicare în ambele sensuri pentru a înţelege care este starea de spirit a angajaţilor şi schimbările din comportamentul lor. Iar influencerii au un rol critic în acest plan. Studiile Mckinsey arată că aceste eforturi de schimbare au de 4 ori şanse mai mari de succes dacă sunt sprijinite de influenceri.“ Aceşti influenceri la nivelul organizaţiilor sunt persoane foarte bine conectate şi extrem de respectate. „Acestea sunt persoanele care pot sparge zidurile şi care devin modele, care-i pot transforma pe scepticii schimăbrii în campioni ai transformării.“
La final, toate aceste strategii duc însă la o concluzie, business-ul este mai personal ca niciodată.
„A pune accent pe talentul specific al fiecărui angajat şi pe perspectivele sale este vital mai ales în contextul în care Inteligenţa Artificială şi alte tehnologii preiau operaţiunile repetitive şi le dau oportunitatea oamenilor să aducă în organizaţie mai multă creativitate sau abilităţi.“ Practic, acestea sunt în mare şi strategiile pe care le aplică Taylor Swift, numai că acum versurile au fost traduse în limbaj de business, în rezonanţă cu Gen Z.
5 lucruri pe care organizaţia ta le poate învăţa de la Taylor Swift
1 Fapte, nu vorbe
Nu este suficient să trasezi planuri pentru schimbarea organizaţiei şi să te aştepţi ca managerii, anagajaţii şi alţi stakeholderi să le respecte. Liderii trebuie să să-i expună pe angajaţi în mod activ la idei şi modele de business şi să-i încurajeze la învăţare continuă, să-şi ia lecţiile din sursele potrivite.
2 Nu delega, implică-i pe oameni
Schimbările de proporţii se fac după ce angajaţii văd acest proces ca pe o responsabilitate proprie şi contribuie la cauză de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni. Fără această „înrolare“ voluntară, şansele unei transformări de succes scad.
3 Schimbă totul
Pentru ca o transformare să aibă loc, liderii trebuie să schimbe din temelii rutinele de lucru clasice, iar asta înseamnă inclusiv responsabilităţile angajaţilor.
4 Conectează informaţiile
Este binecunoscută importanţa influencerilor ascunşi dintr-o organizaţie care pot avea un impact major asupra comportamentelor şi acţiunilor colegilor. Mai ales în procesele de transformare culturală este important ca aceşti oameni să iasă din „umbră.“
5 Totul este personal
Este greu ca oamenii să renunţe la vehicle metode de lucru, să-şi asume noi responsabilităţI, să schimbe modul în care gândesc şi acţionează. Astfel, liderii din business trebuie să intre în mintea angajaţilor
