♦ Copiii români între 11 şi 15 ani stau cel mai mult pe social media în comparaţie cu tinerii din alte state, după cum spune chiar Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Consecinţele pot fi de la cele „uşoare“ – concentrare scăzută, lipsa răbdării – până la unele serioase, de la insomnie, anxietate, chiar tulburări de vorbire. Ce putem face? Ne adaptăm şi căutăm să ne „ascuţim“ mintea prin jocuri şi activităţi, cu timp limitat în faţa ecranelor.
Informaţia de tip „fast food“, uşor de accesat, fără un efort prea mare, recompensele rapide de pe platformele de social media îi transformă pe copii şi adolescenţi, care îşi pierd concentrarea şi răbdarea mult mai rapid în comparaţie cu generaţiile anterioare. Mai mult, pe termen lung şi fără intervenţie, efectele sunt şi mai mari – de la insomnii, anxietate până la dificultăţi de vorbire sau analfabetism funcţional. Specialiştii atrag atenţia asupra acestor riscuri şi dau câteva soluţii.
„Joaca şi contactul direct cu natura, cu mediul înconjurător, experimentarea senzorială au căzut pe locul doi, iar copiii au experimentat o detaşare de realitate, încă de la cele mai fragede vârste. Repercusiunile sunt evidente. Copiii se concentrează greu la şcoală, nu pot memora informaţii sau algoritmi de rezolvare a problemelor, nu sunt motivaţi - pentru că şi-au pierdut răbdarea şi aşteaptă „instant reward“-ul pe care tehnologia şi mediul online îl oferă. În acelaşi timp, părinţii se confruntă cu consecinţele şi caută soluţii pentru „repararea“ problemei“, a spus Laura Stanciu, medic specialist în psihiatrie pediatrică şi coordonatorul rubricii „Terapie prin joacă“ a platformei de jucării educative De-a Joaca.
Ea a precizat că vede tot mai des copii aduşi la psiholog pentru că sunt izolaţi, refuză să iasă din casă, nu petrec timp cu familia sau cu prietenii. Deseori, de la parinţii care se ajută de ecrane pentru a ţine copiii ocupaţi porneşte problema, dar tot la ei este şi rezolvarea – limitarea timpului petrecut pe dispozitive. „Aceşti copii, care sunt expuşi constant la ecrane, prezintă dificultăţi de memorie şi concentrare, insomnii, anxietate, precum şi tulburări de limbaj sau vorbire şi chiar analfabetism funcţional“, a mai spus specialista.
Cum ne adaptăm?
De concentrarea şi răbdarea mai reduse ale tinerilor se „lovesc“ şi profesorii, care trebuie să caute soluţii pentru a le menţine interesul celor din generaţia care ajunge acum în clădirile istorice ale universităţilor. Aşa că modul de predare trebuie să ţină pasul.
„Astăzi, didactica academică nu mai presupune numai cărţi, bibliotecă şi probleme la tablă. Există variante alternative şi tot corpul profesoral a început să recomande cărţi. Inclusiv eu când eram student, decanul facultăţii ne recomanda cărţi din literatura clasică internaţională pentru a înţelege ce se întâmplă când apare falimentul unei instituţii de stat, ce se întâmplă cu o moştenire.
La fel şi noi le dăm astăzi studenţilor filme, filme din reţelele de socializare, muzică, cărţi, spectacole“, a spus Grigore Piroşcă, profesor la Facultatea de economie, ASE, în cadrul emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania.
El crede că şcoala, facultatea reprezintă primul contact al tinerilor cu viitorul lor, mai ales în sfera profesională, unde vor interacţiona cu alţi colegi, vor primi deadline-uri, vor avea şefi.
„Foarte multă informaţie esenţială se află şi în cărţi. Dar foarte multă informaţie o putem extrage şi de la oameni. Adică, eu personal doresc să stau de vorbă cu cineva care a trecut prin anumite experienţe, care poate să-mi spună un sfat sau poate să îmi împărtăşească o experienţă proprie.
E important ca informaţia să ajungă la noi şi să şi rămână, nu doar să trecem prin ea“, crede Sorina Moise, studentă la ASE, 19 ani.
„Ascuţitori“ pentru minte
Jucăriile educative pot fi un prim pas pentru a stimula mintea tinerilor, iar în ultimii ani această categorie de produse a început să fie tot mai căutată de părinţi.
„Deşi trăim într-o eră digitală, vestea bună este că tot mai mulţi părinţi conştientizează necesitatea limitării timpului în faţa ecranelor şi investiţia în timp de calitate petrecut în familie“, a spus Narcisa Niculescu, fondator, De-a Joaca, o platformă de jucării educative.
Ea vede cerere pentru jocurile STEM, care promovează experimentarea şi rezolvarea unor probleme practice. Mai mult, aceste jocuri pot fi şi un pretext de lucru în echipă, ceea ce îmbunătăţeşte colaborarea cu cei din jur.
„Crearea şi menţinerea unei minţi «ascuţite» presupun stimularea constantă a creierului prin activităţi variate, care încurajează gândirea critică, rezolvarea de probleme şi creativitatea. Copiii învaţă cel mai rapid şi mai bine prin joacă“, a mai completat medicul Laura Stanciu.
