♦ La un calcul simplu, lunar, în condiţiile unei şedinţe săptămânale, costurile pot ajunge până la 280 de euro. Tinerii, deşi sunt cei care discută cel mai mult despre sănătatea mintală şi importanţa prioritizării ei, îşi permit cu greu „luxul“ de a face terapie.
În România, aproximativ 22.000 de copii şi adolescenţi trăiesc cu un diagnostic de tulburare mintală, iar mulţi alţii se confruntă cu diverse tulburări de dezvoltare, emoţionale sau cognitive, conform Strategiei Naţionale privind Sănătatea Mintală a Copiilor şi Adolescenţilor din România 2016-2020.
În trecut, sănătatea mintală era un subiect tabu, adesea însoţit de stigmatizare, dar tinerii sunt mai deschişi să vorbească despre problemele lor emoţionale şi să caute ajutor. Generaţia Z a fost adesea identificată ca fiind una dintre cele mai afectate de probleme de sănătate mintală, comparativ cu generaţiile anterioare. Mai multe studii şi statistici sugerează că tinerii din această generaţie se confruntă cu o creştere semnificativă a problemelor de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia şi tulburările de stres posttraumatic. În România, observăm că e în continuare un subiect rar dezbătut – în societate, acasă sau în mediul politic. Lipsa comunicării, a înţelegerii problemei la gravitatea ei reală, dar şi problemele din mediul de sănătate le pun probleme tinerilor atunci când vine vorba de a cere ajutor specializat.
Care sunt piedicile pe care le întâlnesc tinerii cu serviciile psihologie din România?
Tinerii pot beneficia de servicii psihologice gratuite în România doar dacă psihologul sau psihoterapeutul are un contract cu medici specialişti, precum neurologii sau psihiatrii pediatri, iar aceste servicii sunt decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Conform legislaţiei, consilierea psihologică, psihoterapia şi psihopedagogia specială sunt considerate servicii de sănătate conexe actului medical. Cu toate acestea, aceste servicii sunt utilizate foarte puţin. De ce? Această situaţie se datorează mai multor obstacole, printre care se numără traseul complicat al serviciilor (de la medicul de familie, la medicul specialist şi apoi la psiholog), insuficienţa psihologilor pediatri care au contracte cu specialiştii, precum şi numărul limitat de şedinţe disponibile. De asemenea, sistemul de decontare actual nu pare suficient de fiabil pentru a susţine în mod adecvat activitatea specialiştilor, ceea ce obligă familiile şi tinerii să suporte costurile serviciilor oferite de clinici private.
În lucrarea „Sănătatea mintală a copiilor şi a adolescenţilor din România“ publicată în 2022, un psihoterapeut cu specializare în psihoterapia copilului, declara anonim referindu-se la birocraţia cu CNAS pentru serviciile decontate: „Eu nu cunosc niciun coleg de breaslă care să fi încheiat contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Nu cunosc motivele lor, eu pot spune că nu vreau să-mi consum puţinul timp şi energia cu birocraţie suplimentară. Alţi colegi nici nu ştiu dacă au înţeles care este procedura de a intra în contract cu Casa. Nu ştiu exact, dar nu cred că este o afacere foarte profitabilă pentru psihologi şi psihoterapeuţi“.
Deşi, anul acesta salariul net mediu în România a trecut pentru prima oară de 1.000 de euro, inflaţia mare le dă bătai de cap în continuare românilor. O şedinţă de terapie costă între 50 şi 70 de euro. La un calcul simplu, lunar, in conditiile unei sedinte săptămânale, costurile pot ajunge până la 280 euro. Tinerii, deşi sunt cei care discută cel mai mult despre sănătatea mintală şi importanţa prioritizării ei, îşi permit cu greu „luxul“ de a face terapie. Aceştia, mulţi abia ieşiţi de pe băncile facultăţilor, la primele joburi şi cu chirii scumpe de plătit, se văd nevoiţi să împingă terapia tot mai jos pe lista de priorităţi.
Perspective promiţătoare pentru şedinţele de terapie în România
Deşi tinerii peste 19 ani nu au fost incluşi printre grupurile-ţintă ale Strategiei pentru Sănătatea Mintală a Copiilor şi Adolescenţilor pentru perioada 2016-2020, aceştia sunt acum vizaţi de Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, care include un obiectiv specific de promovare a sănătăţii mintale. Obiectivul propune ca elemente principale creşterea accesului la servicii de sănătate mintală, diversificarea acestora, dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală la nivel comunitar, extinderea serviciilor de prevenţie şi îmbunătăţirea monitorizării şi statisticilor în domeniul sănătăţii mintale.
Au început să se discute problemele tinerilor cu accesul la şedinţele de terapie şi în mediul politic: în cadrul evenimentului numit „Gen, Egalitate! Drepturile tinerilor din România“ din decembrie 2023, Nicu Ştefănuţă, primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European, a atins şi tema sănătăţii mintale: „Una dintre problemele mari cu care se confruntă România este lipsa decontării serviciilor de terapie. Prin raportul pe care l-am adoptat acum pe sănătate mintală am cerut ca fiecare stat să aibă un număr garantat de servicii medicale decontate. La noi sănătatea mintală este considerată un lux, ceea ce nu este deloc ok. Eu cer 30 de şedinţe de terapie mitanlă decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Lucru pe care îl cere o întreagă generaţie care a fost măturată de pandemie“.
De asemenea a fost deschis oficial anul trecut primul centru de psihoterapie gratuită din România, Centrul Social de Psihoterapie „Together for Humanity“, în Bucureşti, fiind complet funcţional pentru a oferi suport psihologic adulţilor, tinerilor şi copiilor din medii vulnerabile şi defavorizate din întreaga ţară, potrivit Mediafax. Centrul oferă servicii gratuite de psihoterapie individuală şi de grup persoanelor care se confruntă cu probleme psiho-emoţionale, aflate în dificultate financiară. Următorul centru gratuit de psihoterapie ar putea fi deschis în Timişoara.
