România ocupă ultimul loc în UE la lectură, doar 29,5% dintre persoane au citit cărţi în ultimele 12 luni. În acelaşi timp, datele INS arată că 11 milioane de români nu au citit nicio carte în anul 2023. Chiar dacă aceste cifre ar putea lejer să fie inspiraţie pentru o dramă, în realitate conceptul de cititor are nevoie de o reinterpretare, mai ales în cadrul gen Z.
„În loc să ne îngrijorăm cu privire la această pierdere percepută a interesului pentru lectură, am putea afla mai multe despre modul în care generaţia Z - care variază în prezent între adolescenţi şi tineri de 20 de ani - îşi găseşte refugiu de singurătate şi de apelurile nesfârşite ale reţelelor sociale în comunităţi de povestitori extrem de diverse“, arată un material publicat de Financial Times. Ce înseamnă acest lucru? Că a fi cititor gen Z înseamnă a naviga cu uşurinţă prin mai multe medii, de la clasic la online, dar cu un apetit destul de pronunţat pentru ficţiune.
„Generaţia Z schimbă ceea ce înseamnă să fii cititor pe măsură ce navighează între print, digital şi audio. Dacă cercetătorii i-ar întreba unde îşi găsesc poveştile, mai degrabă decât dacă deschid în mod regulat cărţi de hârtie, ar obţine un răspuns surprinzător de diferit. La capătul mai tânăr al spectrului Generaţiei Z, aceştia citesc cărţi tipărite, dar, parţial datorită dispozitivelor cu care au crescut, trec cu uşurinţă şi la cărţi audio, la comunităţi de lectură sau la site-uri de fan-fiction. Canalele de recenzii BookTok şi YouTube cresc vânzările unor genuri precum romantasy (romantic fantasy)“, mai scrie FT.
De altfel, Laura Ţeposu, fondatoarea librăriei virtuale Libris, spunea recent că acum cititorii caută tot mai mult în ultima perioadă cărţi de ficţiune, aceasta fiind o tendinţă nouă, într-un domeniu unde nonficţiunea şi operele pentru copii s-au aflat ani la rând pe primele locuri în vânzări. La această schimbare de direcţie contribuie mai mulţi factori, inclusiv dezvoltarea accelerată a inteligenţei artificiale.
Dar nu doar cărţile, în orice format, se bucură din nou de popularitate în rândul Gen Z, ci şi toate acele elemente care trimit cumva la anii de dinaintea digitalului, când lucrurile păreau mai simple.
„În rândul generaţiei Z vedem un alt factor ce contribuie la întoarcerea către produsele de hârtie — nostalgia. Dorinţa de experienţe analog, mai ales că, potrivit studiilor, aceştia petrec peste şapte ore zilnic online. Aici vedem preferinţe pentru jurnale, muzica anilor ‘80 şi viniluri. Toate sunt expresii ale dorinţei pentru o lume ca cea dinainte de internet şi percepută ca fiind mai simplă“, au spus reprezentanţii Cărtureşti, în cadrul unui material publicat în noua ediţie a După Afaceri Premium, suplimentul lunar de lifestyle al ZF.
