♦ În fiecare săptămână, ZF va derula pe platformele sale de social media câte un sondaj prin care încercăm să te cunoaştem mai bine astfel încât să „croim“ conţinutul pe care îl livrăm exact pe măsura ta.
De data aceasta am dorit să aflăm ce contează cel mai mult pentru tine în alegerea unui obiect vestimentar, astfel că te-am întrebat pe ce îţi bazezi decizia? Din cele aproape 1.700 de răspunsuri primite (wow, mulţumim!), 1.390 aţi spus că vă uitaţi la calitate (felicitări!). Pentru 224 dintre voi, circa 13% adică, preţul este cel mai important, iar pentru 75, doar 5%, contează brandul.
Interesant este că deşi de foarte multe ori răspunsurile indică o preferinţă clară pentru piese vestimentare care ies din zodia fast-fashion, pe de altă parte livrările de la Temu sau Shein cresc. La orice simplă căutare de produse în mediul online, Temu şi Shein apar printre opţiunile care se afişează constant consumatorilor. Niciuna dintre cele două platforme originare din China nu are vreo personalitate juridică în România. Totuşi, piaţa locală este invadată de produse comandate de pe aceste platforme. Astfel, unu din zece colete din maşinile curierilor conţine obiecte comandate de pe Temu sau Shein, arată o analiză făcută de ZF anul trecut. De la haine, încălţăminte, decoraţiuni, papetărie, bricolaj, veselă, diferite dispozitive şi multe alte obiecte pot fi găsite pe aceste platforme. Marketingul agresiv al platformelor chinezeşti îi determină pe consumatori să considere că au nevoie de produsele promovate, mai ales că preţurile sunt inferioare faţă de ceea ce poate fi găsit pe piaţa locală.
Şi deşi mulţi tineri spun că resping fast-fashion-ul, nici giganţii din această industrie nu stau departe. Reţelele sociale au amplificat tendinţele culturale care accelerează moda fast-fashion. Influencerii promovează „reps” (argou pentru replici) şi „dupes” (duplicaţi): versiuni mai ieftine, imitaţii ale articolelor de modă de lux. Aceasta este o modalitate de a democratiza luxul, normalizând produsele „superfake” şi făcând luxul mai accesibil pentru un public mai larg. Tacticile din social media, precum „hauls” şi videoclipurile „get-ready-with-me” („GRWM”), îi atrag pe cei din Gen-eraţia Z în capcana supraconsumului. Ideea este ca creatorii de conţinut să se afişeze cu cantităţi mari de haine noi şi în trend. Acest lucru, la rândul său, alimentează dorinţa consumatorilor de a cumpăra în mod constant ceea ce văd online. În cantităţi mari. Giganţi ai modei rapide precum Zara şi H&M şi-au bazat modelele de afaceri pe transformarea tendinţelor de pe podiumuri în haine ieftine, produse în masă. Acum, branduri de modă ultra-rapidă, precum Shein, accelerează ciclul de producţie, schimbarea tendinţelor şi, în consecinţă, volumul produselor, scrie revista Business Magazin. Iar în condiţiile în care inflaţia a lovit mult în puterea de cumpărare, devine uşor de înţeles de ce ai alege cel mai ieftin produs. Cu toate acestea, orientarea spre haine de calitate este cea corectă, mai ales prin prisma grijii faţă de mediu pe care o porţi, aşa că less is more, în ciuda maşniăriei de marketing digital care te tentează să crezi altceva.
