♦ Din 2004, experţii de la Oxford University Press fac un exerciţiu cu totul special, şi anume să vadă care sunt cuvintele care au puterea de a surprinde esenţa unui an. Anul 2024 devine astfel anul „brain rot“, tradus putregaiul creierului, o stare care exprimă impactul pe care consumul excesiv de informaţii de slabă calitate îl are asupra creierului ♦ Ca o coincidenţă, România, ţara care are cel mai mare număr de utilizatori de TikTok raportat la populaţia totală, este şi ţara cu cel mai scăzut număr al tinerilor, 16-29 de ani, cu competenţe digitale. Prin competenţe digitale se înţelege şi abilitatea tinerilor de a căuta informaţii în medii digitale şi să filtreze conţinutul prin evaluarea critică a credibilităţii şi siguranţei. Cel puţin aşa cum apare într-un proiect de ordin al Ministerului Educaţiei, „garantul“ României Educate, cel mai mare eşec al preşedintelui Klaus Iohannis, mai ales în actualul context politic.
Statisticile europene arată că la nivelul anului 2023, 97% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani foloseau interentul zilnic faţă de 86% din populaţia totală. În toate statele din UE, procentul tinerilor care stau zilnic pe net este între 94% şi 100%, iar România este şi ea aici. Dar ceea se separă România de restul UE este faptul că deşi tinerii stau pe internet, au cel mai mic procent în asimilarea competenţelor digitale, numai 46%, faţă de o medie europeană de 71%. Dar pe de altă parte, România are cel mai mare număr de conturi de TikTok raportat la populaţie din toată Uniunea Europeană, reprezentând circa 47% din populaţie. De altfel, într-un singur an, din 2023 până în 2024, numărul de conturi de TikTok din România a crescut cu 20%, de la 7,6 milioane la
9 milioane de conturi, o creştere impresionantă pentru un singur an comparativ cu alte state europene. Totuşi, este menţionat faptul că pe TikTok există multe conturi false care ajută la promovarea sau popularizarea altor conturi, produse sau servicii. În Franţa, 36% din francezi au cont pe TikTok, în timp ce în Germania sub 27% din populaţie deţine conturi pe TikTok, arată datele World Population Review. Numărul conturilor de TikTok din România este similar cu al celor de Facebook, dar mult peste Instagram. TikTok este însă foarte popular în rândul tinerilor, devenind lider pe segmentul 18-24 de ani.
Dar deşi petrec atât de mult timp pe net, tinerii din România sunt cel mai slab pregătiţi la nivelul UE în ceea ce priveşte partea de competenţe digitale, arată cel mai recent raport al Eurostat. Aceste abilităţi sunt privite ca fiind esenţiale într-o economie bazată pe cunoaştere.
În Finlanda, 94% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani au aceste competenţe, iar în Cehia procentul este de 90%, la fel ca în Olanda. În Finlanda, 29% din polulaţie stă pe TikTok, iar în Cehia doar 19%. În România însă, ţara TikTokului, procentul tinerilor cu competenţe digitale este de numai 46%, cel mai scăzut din UE, mai mic decât cel din Bulgaria, care are 52%. Media europeană este de 71%, arată datele pentru 2023 ale Eurostat.
În România, potrivit unui proiect de ordin pentru aprobarea Cadrului de competenţe digitale pentru elevi, lansat în dezbatare publică de Ministerul Educaţiei în vara acestui an, profilul competenţelor digitale acoperă şase arii principale, de la utilizarea dispozitivelor digitale şi alfabetizarea informaţională la siguranţa cibernetică şi utilizarea responsabilă a tehnologiei. Aceste arii asigură dezvoltarea unei game largi de abilităţi, esenţiale pentru viaţa personală şi profesională a elevilor.
„Ne propunem să reducem reticenţa faţă de noile tehnologii, să stimulăm atitudini critice constructive şi să pregătim viitori absolvenţi pentru provocările viitoare. Astfel, ne dorim să adaptăm şcoala la exigenţele viitorului prin dezvoltarea unui ecosistem dinamic şi inovator de educaţie digitală de înaltă performanţă, prin corelarea fluxurilor privind infrastructura hard (echipamente) şi cea soft (competenţe)”, se mai arată în documentul citat.
Una dintre ariile ţintă este alfabetizarea în domeniul informaţiei şi al datelor, care presupune că tinerii ştiu că caute informaţii în medii digitale şi să filtreze conţinutul prin evaluarea critică a credibilităţii şi siguranţei.
Ca o coincidenţă în tot acest context, la începutul acestei săptămâni Oxford University Press a anunţat cuvântul care caracterizează cel mai bine anul 2024, un exerciţiu pe care îl face de 20 de ani.
Iar acest cuvânt-expresie este brain rot, putregaiul creierului.
„Brain rot este presupusa deteriorare a stării mintale şi intelectuale cauzată mai ales de consumul excesiv de materiale, cu precădere online, care sunt considerate a fi triviale, care nu te provoacă în niciun fel”, arată „motivaţia” Oxford University Press. Termenul de brain rot a căpătat tracţiune anul acesta ca unul care exprimă preocupările legate de consumul excesiv de conţinut on-line de slabă calitate, mai ales pe reţelele sociale. Între 2023 şi 2024 utilizarea acestui termen a crescut cu 230%, mai scrie Oxford University Press.
